Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale. De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (dar şi în toate siturile Natura 2000).
De ziua internaţională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult aşteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât şi codul în sine, au fost finanţate prin PNRR şi reprezintă jaloane pe care statul român şi le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios şi bine argumentat cu toţi actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgenţă pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ţine cont de nevoile de dezvoltare ale ţării, răspunde aşteptărilor pe care societatea le are de la păduri şi asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu", a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul şedinţei de guvern.
Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.
În plus, documentul va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar şi stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.
De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluţii alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu şi în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.
Totodată, vor fi stabilite comunităţile dependente de produsele pădurii şi prioritizate în accesul la resurse forestiere şi apare termenul de "folosinţă agrosilvică", ceea ce înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti.
Acelaşi act normativ prevede apariţia Consiliului Naţional al Silviculturii, care urmăreşte exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare şi se instituie Catalogului naţional al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare - strict protejate.
Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Forestier Naţional. De asemenea, apare un concept nou - "insulele de îmbătrânire", care devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri.
Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Naţional.
Consorţiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialişti ai Universităţii Transilvania din Braşov, ai Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava, ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea".
Direcţia Comunicare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu