Ziua de 3 mai a fost
declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către
Adunarea Generală a ONU în urma Conferinței Generală UNESCO din 1991, când s-a
adoptat o rezoluție privind "Promovarea libertății presei în lume"
care recunoștea că "o presă liberă, pluralistă și independentă este o
componentă esențială a oricărei societăți democratice".
În fiecare an, la 3 mai, sunt
marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu
jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei.
Evenimentul constituie un
prilej pentru a
celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcâdu-și meseria. De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți și chiar uciși.
celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcâdu-și meseria. De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți și chiar uciși.
Libertatea presei privește
desfășurarea activităților specifice presei de strângere și transmitere de
informații de interes public prin intermediul canalelor media, fără intervenția
guvernului. Libertății de expresie i se atribuie, dintr-o perspectivă istorică,
un rol esențial în influențarea pozitivă a calității vieții cetățenilor,
datorită modului în care susține practicile sociale ale democrației, pieței
libere și investigației științifice și jurnalistice, responsabile pentru
competitivitatea națiunilor.
Libertatea presei este un
drept fundamental al omului recunoscut și protejat prin lege in majoritatea
statelor moderne. Acest drept este strâns asociat cu libertatea de exprimare și
este o componentă a acesteia.
Pentru ca libertatea presei
să fie reală, publicul și mass-media necesită acces neîgrădit la informații.
Accesul la informații împuternicește publicul să dezvolte o imagine adecvată și
să-și formeze o opinie critică și realistă cu privire la societatea în care
trăiește și la autoritățile care îl guvernează, încurajează participarea corect
informată a acestui public la chestiunile care îl privesc, prezintă capacitatea
să impună transparență la nivelul instituțiilor publice în ceea ce privește
gestionarea fondurilor publice și tragerea la răspundere a funcționarilor
publici, expunerea și sancționarea corupției și să legitimeze administrația ca
serviciu public.
Inventarea presei cu litere
mobile la jumătatea secolului al XV-lea de către Johannes Gutenberg a
constituit un moment de răscruce pentru civilizația europeană de până atunci în
ceea ce privește comunicarea de masă și o contribuție reală la ceea ce filosofia
modernă definește ca fiind libertate. Efectul imediat a fost răspândirea rapidă
și cu acuratețe a informațiilor și cunoașterii umane, scăderea cheltuielilor de
imprimare și împuternicirea maselor prin punerea la dispoziție a unei platforme
eficiente de transmitere a ideilor și opiniilor care puteau fi critice la
adresa diferitelor tipuri de autoritate existente la acea vreme.
Curând după invenția presei
cu litere mobile oficialitățile, au căutat să exercite control asupra acestui
nou mod de comunicare și au incercat să cenzureze publicațiile. În 1501, papa
Alexandru al VI-lea a emis un aviz care obliga tipografiile să prezinte
autorităților bisericești copii ale publicațiilor înainte de publicare pentru a
preveni erezia, amenințând pe cei care se eschivau cu amenzi sau chiar
excomunicarea. Introdusă in Anglia de William Caxton în 1533, presa cu litere
mobile a permis pentru prima dată reproducerea la scara largă a cărților.
Henric al VIII-lea a interzis importul de publicații străine în Anglia și, pentru
a exercita un control intern suplimentar, la 16 noiembrie 1538 a ordonat ca toate
cărțile noi tipărite în Anglia să fie aprobate de către un consiliu privat
înainte de publicare.
În secolul al XVIII-lea a
avut loc înflorirea jurnalismului politic și creșterea numărului de jurnaliști.
Pe la jumătatea aceluiași secol, datorită absenței cenzurii libertatea presei a
avansat de la simpla enunțare a unui fapt la stadiul de principiu, exprimat de
către Sir William Blackstone în Comentarii privind Legile Angliei
(1765-1769)[31] în felul următor:
„Libertatea presei este
esențială pentru un stat liber: dar acest lucru presupune neimpunerea unei
cenzuri publicațiilor și libertatea acestora de a nu fi cenzurate pentru
chestiuni penale după publicare. Orice om liber are dreptul incontestabil de a
exprima orice opinie dorește în fața publicului; a interzice acest lucru
înseamnă a distruge libertatea presei; dar dacă ceea ce acesta dintâi declară
public este neadevărat, cu rea intenție sau ilegal, va trebui să suporte consecințele
cutezanței sale. A supune presa puterii restrictive a unui cenzor, asa cum s-a
făcut în trecut, atât înainte cât și după revoluție, înseamnă a supune întreaga
libertate de opinie prejudecăților unui singur om și de a-l face pe acesta
judecătorul arbitrar și infailibil al tuturor punctelor de vedere controversate
legate de educație, religie, și guvern. "
Rolul presei în societatea
democratică
Mass-media îndeplinește un
rol crucial în stabilirea și protejarea valorilor democratice, precum asigurarea
cu succes a informării corecte și nepărtinitoare a votantului cu privire la
actorii politici și atragerea atenției publicului asupra abuzurilor,
neregulilor sau ilegalităților comise de zonele de putere din societate.
Libertatea presei este o
garanție a oricărei democrații funcționale și nu poate fi înțeleasă independent
de o serie de factori sociali, politici și economici, alinierea echilibrată a
acestora împreună cu a altor mecanisme democratice și facilitarea relațiilor
etice dintre ele asigurând dezvoltarea armonioasă a sectorului mass-media, o
presă liberă și independentă și imparțialitatea comunicării mediatice.
În lipsa unei garanții solide
a dreptului la libertatea de exprimare, protejat de instanțele judecătorești
independente și imparțiale, nu există o țară liberă și, respectiv, un regim
democratic. Calitatea unei democrații poate avea de suferit atunci când
calitatea informației mediatice scade și pericolul dezorientării cetățeanului
crește, în condițiile în care nici legile concurenței pe piața liberă nu îl mai
apără pe consumatorul de presă
Perioada comunistă
În timpul regimului comunist
în România cenzura a existat și a avut o activitate deosebit de
intensă.Începând cu 1944, cenzura presei în România a fost exercitată prin
intermediul mai multor instituții și structuri, precum Comisia Aliată de
Control, Ministerul Artei și Informațiilor și Serviciul Cenzurii Centrale
Militare, iar din 1949, funcționa Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor
(DGPT) care condiționa activ apariția oricărei publicații. Din 1951 DGPT a
devenit instituția competentă care elibera autorizații pentru ziare, reviste,
buletine și alte publicații periodice
În 2020, tema campaniei
mondiale pe care UNESCO o lansează pe canalele media şi social media, pune
accentul pe "Jurnalismul fără teamă sau favoruri". De asemenea,
organizaţia supune atenţiei subiecte, precum: asigurarea siguranţei
jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din
mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională,
fără implicare politică şi comercială, respectarea egalităţii de gen în toate
aspectele mass-media, potrivit https://en.unesco.org/.
În condiţiile create de
pandemia COVID-19, UNESCO recomandă ca marcarea Zilei mondiale a libertăţii
presei la nivel naţional şi la nivel local, în întreaga lume, să se desfăşoare
sub formă de dezbateri şi ateliere online.
Regatul Ţărilor de Jos
(Olanda) este gazda evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertăţii presei
în 2020. Conferinţa dedicată acestei zile, care a fost programată, iniţial, în perioada 22-24
aprilie, la Haga, a fost reprogramată în perioada 18-20 octombrie. Atunci va fi
o celebrare comună a Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai) şi a Zilei
internaţionale de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor
(2 noiembrie). Decizia de a amâna conferinţa a fost luată pentru a reduce
costurile şi riscurile pentru toţi cei implicaţi, ca urmare a deciziei Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii de a declara COVID-19 o pandemie globală.
Conferinţa mondială a
libertăţii presei este cea mai mare sărbătoare la nivel global a libertăţii
presei şi a fost organizată de UNESCO în cooperare cu statele membre încă din
1993. Atât UNESCO, cât şi Regatul Ţărilor de Jos doresc să se asigure că această
tradiţie şi moştenire să continue, potrivit menţiunilor de pe site-ul
en.unesco.org.
Autor:Iasmina Marina

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu