La nivel naţional au participat 6.170 de pompieri
cu 679 mijloace tehnice, 4 elicoptere de mare capacitate şi 7 tip SMURD aparținând
Inspectoratului General de Aviație al MAI,
jandarmi și polițiști.
O evaluare preliminară a exercițiului a fost
prezentată astăzi de către ministrul afacerilor interne, Dragoș Ioan Tudorache,
evaluarea finală urmând să fie finalizată de către Departamentul pentru
Situații de Urgență în termen de 14 zile.
Ministerul Afacerilor Interne mulțumește
cetățenilor pentru înțelegerea manifestată în aceste zile, precum și tuturor
celor implicați în organizarea și desfășurarea Exercițiului SEISM 2016.
***
|
PRINCIPALELE
CONCLUZII PRIVIND
DESFĂŞURAREA
EXERCIŢIULUI
SEISM 2016
Timp de două zile, am avut cel mai amplu exerciţiu
de mobilizare şi răspuns la dezastru din ultimii 25 de ani.
Exerciţiul SEISM 2016 şi-a propus verificarea
Concepţiei naţionale de răspuns în situaţia unui dezastru provocat de un seism
major.
Este o concepţie nouă, care se bazează pe
concentrarea forţelor către zonele
afectate şi suplimentarea acestora cu forţe din judeţele neafectate de seism.
În
acest exerciţiu au fost implicaţi 6.170 de oameni (pompieri, poliţişti,
jandarmi, poliţişti de frontieră şi personal medical de urgenţă).
Tehnica
de intervenţie a fost formată din 679 de mijloace
(autospeciale de stingere, ambulanţe, maşini de descarcerare, spitale mobile,
puncte mobile de comandă, autospeciale ale Poliţiei Naţionale, ale Jandarmeriei
Române şi Poliţiei de Frontieră etc.).
CONSTATĂRI
GENERALE
Din punct de vedere al modului în care s-a asigurat comanda
şi controlul operaţiunilor:
PUNCTE
TARI
Comanda şi controlul au fost exercitate normal
pentru momentul de iniţiere al exerciţiului: adunarea forţelor de intervenţie,
deplasarea forţelor, ridicarea bazelor de operaţii;
Comunicarea a funcţionat bine. Nu au existat disfuncţionalităţi
majore în fluxul de date;
Mecanismul de solicitare a sprijinului internaţional
a funcţionat în mod
corespunzător, iar din primele ore a fost activat mecanismul european de protecţie
civilă.
PUNCTE
SLABE
Trebuie întărit modul de lucru, în sistem integrat, între
autorităţile centrale şi autorităţile judeţene şi locale. Este nevoie ca
fiecare reprezentant să-şi cunoască atribuţiile legale şi să acţioneze atunci când
intervenţia sa este necesară;
Calitatea documentelor interne şi operative trebuie
îmbunătăţită (ordine de acţiune, planuri, informări, ordine prestabilite şi
adaptate scenariilor);
Registrul naţional de capabilităţi necesită actualizare
periodică (în timp real), la fiecare modificare survenită.
DESFĂŞURAREA
EXERCIŢIULUI
PUNCTE
TARI
Au fost mobilizate forţe şi mijloace MAI din toate
judeţele ţării şi completate cu forţe ale altor structuri din cadrul
Ministerului Sănătăţii, Serviciului de Ambulanţă, Unităţilor de Primiri
Urgenţe, Ministerului Apărării Naţionale;
Timpii prevăzuţi în concepţie pentru realizarea
deplasării şi a bazei de operaţii au fost validaţi în cadrul exerciţiului. Acesta a fost unul dintre obiectivele
principale ale simulării. Forţele aparţinând ISU Prahova trebuiau să ajungă,
potrivit concepţiei, în 3 ore şi au ajuns într-o oră. În concepţia de răspuns,
timpul estimat pentru ajungerea forţele
din Bihor la Iaşi a fost de 12 ore, timp validat în cadrul exerciţiului, în loc
de 17 ore cât a fost prevăzut în concepţia de răspuns;
Intervenţiile punctuale au fost prompte şi au
validat procedurile de operare (mobilizarea forţelor de intervenţie, realizarea
dispozitivelor de lucru, instalarea unităţilor de primire urgenţe mobile şi a
punctelor medicale avansate);
Capacitatea de internare si tratament este la un
nivel suficient, chiar pentru nivelul maximal, care a fost testat in cursul
exerciţiului.
PUNCTE
SLABE
Este nevoie de o mai bună coordonare între acţiunile
de căutare-salvare şi acţiunile ce vizează ajutorarea persoanelor sinistrate
(adăpost, apă, igienă, hrană, refacere utilităţi);
Nu au fost identificate mecanismele optime pentru
alocarea imediată a resurselor necesare ajutorării sinistraţilor (medicamente,
hrană şi alte materiale necesare primului ajutor);
Simplificarea procedurilor de luare a deciziilor în
cazul calamităţilor majore, în ceea ce priveşte aspectele legate de rechiziţii,
accesarea unor resurse materiale si financiare suplimentare, reducerea
nivelului deciziei (multe dintre deciziile necesare alocării resurselor trebuie
validate de primul ministru şi ulterior introduse într-o Hotărâre de Guvern);
Pe parte medicală,
comunicarea cu serviciile de ambulanţă judeţene şi spitalele s-a dovedit
deficitară în unele situaţii. Scopul exerciţiului, prevederile de plan roşu şi
plan alb nu sunt cunoscute în totalitate de către toţi cei implicaţi. Nu s-a
putut verifica punerea în aplicare a planului alb la nivelul spitalelor, chiar
dacă acestea, în mare parte, le-au activat conform procedurilor prevăzute.
TEHNICA
DE INTERVENTIE
PUNCTE
TARI
Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă au
capacitatea de acoperire la nivel naţional;
Tehnica achiziţionată în ultimii ani s-a comportat
conform aşteptărilor atât in timpul deplasării, cât şi la executarea misiunilor
de intervenţie.
PUNCTE
SLABE
Dotarea unităţilor cu tehnică performantă de
intervenţie trebuie continuată (achiziţia de maşini pentru transportul
personalului, echipamente de căutare-salvare);
Dezvoltarea/modernizarea reţelei de comunicaţii şi
tehnologia informaţiilor;
Nevoia de asigurare a transportului personalului,
prin intermediul operatorilor economici de profil, aspect ce presupune costuri
suplimentare.
Posibilitatea limitata de preparare a hranei pentru echipele de intervenţie (în 90%
dintre situaţii, aceasta lipseşte);
Capacitatea de cazare în corturi încălzite, de
îmbăiere si asigurare a posibilităţii schimbării echipamentului nu există sau
este foarte redusă; pe viitor vor fi achiziţionate tabere cu capacitate de
cazare pentru personalul propriu şi pentru sinistraţi, la standarde ridicate.
COMUNICARE
SI INFORMARE PUBLICĂ
PUNCTE
TARI
Acoperirea tuturor aspectelor sensibile in comunicarea
publica – in primele 24 de ore s-au difuzat mass-media 7 comunicate de presa şi
s-au organizat 4 conferinţe de presă:
1 noiembrie, ora 9.00 - anunţarea exerciţiului;
1 noiembrie, ora 13.15 - prezentarea deciziilor
luate în şedinţa CNSSU, a situaţiei tactice şi a intervenţiilor în desfăşurare;
1 noiembrie, ora 20.00 - stadiul intervenţiilor în
teren în cele două zone afectate grav de cutremur;
2 noiembrie, ora 9.00 – situaţia la 24 de ore de la
declanşarea exerciţiului, concluzii preliminare;
Comunicarea directă cu cetăţenii – în acest exerciţiu
s-au utilizat ca mijloace de comunicare directă reţelele de socializare. Pe
contul de Facebook al MAI au fost făcute 17 postări, iar pe Twitter 7. Alte
postări au fost făcute de structurile pentru situaţii de urgenta implicate în
exerciţiu;
A existat o coordonare a comunicatorilor din teren,
a celor din judeţele implicate în exerciţiu şi a celor din zonele unde, conform
scenariului, s-au produs efecte. Coordonarea s-a realizat din Centrul de la Ciolpani.
Pentru acest lucru s-au predefinit grupuri de comunicare pe aplicaţia whatsapp.
PUNCTE
SLABE
Trebuie consolidate canalele de comunicare directă
cu cetăţenii. În situaţia în care va lipsi reţeaua de internet, modalitatea de
comunicare online va trebui înlocuită cu altele. Alternativele vor fi analizate
şi identificate în zilele următoare;
Gestionarea unor linii telefonice destinate aparţinătorilor
– într-o situaţie reală se impune operaţionalizarea unor astfel de linii
telefonice în cadrul unui centru distinct de zona de media. Fiind însă parte a
comunicării publice, aceste centre presupun resurse alocate din timp – existenţa
unor linii deja activate, care in caz de nevoie să fie doar operaţionalizate - operatori
pentru telefoane, psihologi pentru prefigurarea mesajelor, asigurarea continuităţii
acestui serviciu 24/24.
Asigurarea zonelor de presă la faţa locului unde se
intervine pentru o perioadă mai mare de timp – misiunile de căutare-salvare pot
presupune perioade mari de timp, iar in acele zone vor trebui asigurate zone
destinate mass-media. În acest exerciţiu, fiind doar 2 locaţii unde s-a acţionat
în mod real, s-au putut asigura aceste zone de presă.
Infrastructura existentă la centrul operaţional de la
Ciolpani – pentru echipa de comunicare locaţia pusă la dispoziţie este
insuficientă comparativ cu necesităţile unei astfel de situaţii – o singura
cameră cu numai 3 birouri şi 3 calculatoare.
Centrul de presa din Ciolpani nu oferă dotarea
solicitată de mass-media: reţea wireless, calculatoare, televizoare. Aceste
obiecţiuni au fost formulate de jurnaliştii prezenţi la activitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu