Strategia Națională a Locuirii (SNL) 2016-2030 s-a aflat
joi, 10 noiembrie a.c., în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Participanții la dezbatere vor
transmite în scris propunerile lor de îmbunătățire, iar Ministerul va
definitiva Strategia în urma analizei acestora.
Documentul prezintă intervențiile necesare în următorii ani
pentru ca statul să poată asigura accesul la condiții de locuire adecvate
pentru toate categoriile de persoane. Realizarea unei strategii are avantajul
de a lucra planificat, coerent și unitar. Aceasta creează premisele pentru ca
ministerele de resort să dezvolte,
ulterior, un pachet de programe și proiecte
orientate spre obiectivele stabilite. Strategia este însoțită de un Plan de
acțiune care prevede obiectivele, instrumentele propuse și rezultatele
așteptate, pentru orizontul de timp 2030.
'În 26 de ani România nu a avut o politică coerentă în
domeniul locuirii; față de politica socială, în acest domeniu am rămas cel mai
în urmă. Deficiențele în domeniul politicii de locuire se asociază cu sărăcia,
cu nivelul de trai scăzut. Am dorit să facem această discuție publică pentru că
am primit foarte multe mesaje în ultimul an: dintre toate strategiile la care
am lucrat, cel mai mare interes pentru public l-a trezit SNL. În același timp,
pentru Strategia Locuirii am primit cele mai interesante propuneri, soluții
care au fost aplicate în alte părți', a declarat viceprim-ministrul Vasile
Dîncu în deschiderea ședinței publice de dezbatere.
România se confruntă cu o serie de probleme în domeniul
locuirii, iar Strategia este gândită tocmai pentru propune soluții de rezolvare
a lor:
* fondul imobiliar se deteriorează rapid, multe familii
neavând veniturile necesare pentru întreținere și reparații;
* locuințele publice reprezintă sub 2% din fondul imobiliar,
fiind insuficiente;
* avem o piață a chiriilor în mare parte neoficială și
nereglementată;
* ne confruntăm cu extinderea necontrolată a urbanului, cu
efecte negative în ceea ce privește traficul și poluarea;
* numărul locuințelor depășește numărul familiilor —
aproximativ 8 milioane de locuințe la 7,2 milioane de familii, procentul
locuințelor vacante fiind de 16%, printre cele mai ridicate din lume;
* migrația internă și externă a generat un dezechilibru mare
în ce privește cererea și oferta în domeniul locuirii. Ne confruntăm cu suprapopularea
unor centre și o subpopulare a altora.
'În România, locuirea e precară — și e un tip de precaritate
foarte periculos — deși, paradoxal, peste 70% dintre oameni sunt mulțumiți de
propria locuință, condițiile oferite de acestea sunt sub standarde, iar acest
lucru depinde de condițiile pe care le oferă societatea', a subliniat Vasile
Dîncu.
În concordanță cu problemele identificate, obiectivele
Strategiei se referă la:
* securitatea locuirii în fața hazardurilor naturale și
antropice;
* creșterea calității locuirii;
* îmbunătățirea condițiilor de locuire pentru categoriile
vulnerabile;
* creșterea fondului de locuințe publice;
* dezvoltarea pieței de locuințe;
* realizarea reformei legislative și instituționale.
Strategia propune o mai bună sistematizare și dezvoltare a
zonelor urbane, inclusiv printr-un mai mare accent pe planificarea teritorială,
dezvoltarea armonioasă și eficientă a zonelor de locuire. Pentru a reduce
extinderea necontrolată a intravilanului, Strategia prevede ca toate
localitățile cu peste 10.000 de locuitori să aibă obligația de a realiza
Planuri Locale de Locuire (un instrument de observare, definire și programare a
investițiilor și acțiunilor în domeniul locuirii).
O altă propunere este condiționarea eliberării
autorizațiilor de construire de existența infrastructurii edilitare, pentru a
asigura dezvoltarea locuirii în zone viabilizate.
'Trebuie să facem ceva și în ce privește haosul urbanistic.
Săptămâna viitoare vom aduce în Guvern legile construirii, Legea 50/1991 și
Legea 10/1995, pe care dorim să le modificăm, pentru a facilita raționalizarea
politicilor urbane. Noua lege a locuinței ar trebui să elimine segregarea
spațială: am văzut câteva proiecte în țară unde primarii au construit în afara
orașului locuințe pentru tineri sau familii defavorizate — așa ceva nu trebuie
să se mai întâmple', a mai declarat ministrul dezvoltării.
În privința locuințelor aflate în proprietatea statului,
documentul propune instituirea unei singure categorii de locuințe publice,
concomitent cu reducerea suprafețelor minimale pentru construcția de locuințe
publice (și implicit reducerea costului de construcție și întreținere), clauze
de achiziții pentru clădirile vacante și neutilizate, inclusiv cele istorice,
concentrarea pe construirea locuințelor pentru închiriere (locuințe ANL),
continuarea programelor de finanțare pentru construirea locuințelor publice,
informarea și încurajarea autorităților publice locale să acceseze aceste
fonduri, transparentizarea procesului de repartiție a locuințelor, la nivelul
primăriilor.
Cu privire la Progamul Prima Casă, viceprim-ministrul Vasile
Dîncu a declarat: 'Programul va continua. Sperăm, după negocierile pe care
le-am avut anul acesta cu Ministerul de Finanțe, să avem un buget de câteva ori
mai mare, începând de anul viitor, pentru că este cu adevărat un program de
succes și a reușit să performeze foarte bine la toți indicatorii. (...) Vom
încerca să optimizăm acest proiect. (...) Poate este necesar să ne gândim un
pic la condiții, să facem niște condiții de acordare a avansului, de exemplu,
corelate cu veniturile pe care le au familiile tinere. 'Prima Casă' este o
formă, până la urmă, de a sponsoriza o locuință pentru tineri, deci are o
dimensiune socială.'
În ce privește calitatea și siguranța locuirii (la seisme,
inundații, alunecări de teren), măsurile prevăzute în SNL includ: acordarea de
asistență tehnică și financiară asociațiilor de proprietari pentru reabilitare
și reparații; reabilitarea clădirilor și cartierelor istorice; continuarea
programelor deja consacrate prin care sunt finanțate lucrări de infrastructură,
obiective de interes public, creșterea performanței energetice.
Participanții la dezbatere au propus corelarea chiriei cu
veniturile beneficiarilor — la locuințele destinate închirierii, îmbunătățirea
unor programe naționale deja existente, cum ar fi 'Prima casă' și programul de
consolidare a blocurilor cu risc seismic, abordarea calității locuirii pentru
întreaga populație, nu doar pentru categoriile defavorizate, corelarea cu alte
strategii guvernamentale. La unele dintre observații, reprezentanții MDRAP au
răspuns în cadrul dezbaterii, alte puncte de vedere urmând să fie transmise
ulterior, în scris.
La dezbaterea publică au participat peste 50 de persoane,
specialiști din MDRAP și din ministerele implicate în realizarea Strategiei,
reprezentanți ai mediului universitar și de cercetare, ai mediului profesional
din domeniul imobiliar, ai asociațiilor de proprietari și ai societății civile,
persoane fizice (chiriași ANL) și jurnaliști.
MDRAP va publica pe site-ul propriu, în secțiunea
Transparență, sinteza ședinței publice de dezbatere, iar după definitivarea
Strategiei o va propune Guvernului spre aprobare.
* * *
MDRAP a lansat proiectul SNL în consultare publică încă din
luna iulie 2016 și a primit peste 40 de recomandări, propuneri și observații.
La proiect au contribuit MDRAP, ministerele care gestionează domenii conexe
locuirii, societatea civilă. Strategia este fundamentată pe o serie de studii
și analize pe problematica locuirii informale și a habitatului insalubru.
Strategia Națională a Locuirii a fost realizată în
coordonare cu alte inițiative guvernamentale: Pachetul antisărăcie, legea
regenerării urbane, modificări legislative în domeniul consolidării clădirilor
cu risc seismic.
***
Galerie foto: https://www.facebook.com/MinisterulDezvoltarii
Direcția Comunicare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu