În cadrul
acestei acțiuni, DSP București a evaluat în perioada 3 – 16.12. 2015, prin personalul de specialitate, modul în
care unitățile sanitare din subordine
aplică planul propriu al spitalului de supraveghere, prevenire și
control al infecțiilor nosocomiale, inclusiv ritmul de efectuare și rezultatele
probelor de autocontrol al sterilității mediului spitalicesc.
-
respectarea normelor de igienă, dezinfecție și sterilizare;
-
respectarea prevederilor privind managementul deșeurilor medicale;
-
măsurile serviciului/compartimentului de supraveghere și control al infecțiilor
nosocomiale.
-
efectuarea probelor pentru autocontrol, ritmicitatea efectuării autocontrolului
și rezultatele acestuia.
Normele
de igienă, dezinfecție, inclusiv asigurarea de substanțe necesare pentru
acestea, precum și managementul deșeurilor au fost respectate în toate
spitalele.
Rezultatele
evaluării realizate de DSP București relevă faptul că există un grad redus de raportare a infecțiilor nosocomiale pentru
luna noiembrie. Incidența infecțiilor raportate în luna noiembrie variază între
0-0,8%, cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie
și Arsuri unde este de 2,8% .
Autocontrolul
efectuat de spitale a izolat în ultima perioadă câteva cazuri de prezență a unor germeni cu potențial de
multirezistență la antibiotice (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp,
Klebsiella spp, MRSA).
În cadrul
evaluării DSP București s-au efectuat și teste de evidențiere a prezenței
microbiene la nivelul suprafețelor din spitale care au identificat prezența de
Klebsiella pneumoniae și de Staphylococcus aureus în probe recoltate de la
Spitalul Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri, respectiv
Enterobacter aerogenes și Staphylococcus aureus de la Spitalul Clinic de
Urgență “Sfantul Pantelimon”.
În
privința pacienților victime ale accidentului de la Colectiv, probele
microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecție cu germeni
multirezistenți implicați frecvent în infecții nosocomiale, singuri sau
asociați; această situație medicală era probabilă la cei cu arsuri extinse, la
care practic apărarea locală oferită de tegumente nu mai există și care au necesitat
numeroase manopere medicale.
În cazul
răniților din incendiul din data de 30 octombrie 2015, infecțiile
nosocomiale au fost prezente la unii
dintre pacienți. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infecțiilor
nosocomiale a determinat o evoluție
favorabilă. Cele mai multe decese au
fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave care cresc
riscul de mortalitate de 8 - 10 ori.
Totodată,
în cadrul acestei acțiuni, INSP în colaborare cu INBI Matei Balș, în baza unui
chestionar complex adresat managerilor spitatelor de urgență care au tratat
pacienți de la "Colectiv", a evaluat
capacitatea de diagnostic microbiologic, de supraveghere și control a
infecțiilor nosocomiale și de implementare a unor proceduri privind screeningul,
izolarea și tratarea pacienților cu patologii grave susceptibili să fie
colonizați/infectați cu bacterii multirezistente, inclusiv modul de utilizare
al antibioticelor.
Rezultatele
interpretării chestionarelor completate
de către cele 11 unități sanitare evaluate au relevat urmatoarele aspecte:
· izolarea pacienților în secții de
ATI special dedicate
pacienților - victime ale
accidentului din clubul Colectiv a fost posibilă in 6 spitale, nu însa în fiecare caz cu gruparea în același
salon a pacienților infectați sau colonizați cu aceeași bacterie cu risc
epidemiologic
· diagnosticul microbiologic poate fi
asigurat 24 de ore din 24 la 8 dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate
nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat
· metodele de determinare a rezistenței
bacteriene la antibiotice și normele de interpretare ale acestei rezistențe
sunt variabile și uneori neactualizate.
· dintre cele 11 spitale, un număr de
șapte au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților
arși, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți
colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic;
insuficiența personalului a fost principalul motiv invocat pentru această
situație
· toate spitalele au beneficiat de
cantitățile necesare și suficiente de
dezinfectanți pentru a asigura dezinfecția suprafețelor.
Din
coroborarea răspunsurilor la chestionar cu discuțiile purtate cu reprezentanții
spitalelor au mai rezultat următoarele:
1. Nu
toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația
germenilor în spital
2.
Dotarea actuală a unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permite în
fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor (în special
diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni
cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.
3. Nu
există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile:
screeningul, izolarea pacienților, curațenia/dezinfecția în funcție de zona de
risc. Deși exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute
sau respectate, complianța personalului fiind scăzută, ceea ce atestă o
nevoie de instruire temeinică, în funcție de specificul unității sanitare și axată pe
problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie și rezistență
microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecții
nosocomiale din unitate.
4.
Serviciul de Prevenire și Control al infecțiilor nosocomiale din cadrul spitalelor are capacitate
variabilă de a implementa recomandările pe care le face, de multe ori considerentele
de natură economică fiind invocate de
management ca obstacole
5.
Lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii
infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic
epidemiolog, medic infecționist), iar
personalul de îngrijire dedicat (pentru 1-2 pacienți critici) este mai mult
decât insuficient ceea ce determină ca riscul de infecție să crească.
Aceste
neajunsuri au cauze diverse, au fost acumulate în timp și se datorează în
principal modului de organizare a unităților sanitare impus de limitările
arhitectonice ale acestora și lipsei de personal medical. Nu au fost
identificate cazuri în care personalul medical să nu-și fi făcut corect
datoria, dimpotrivă prin efortul lor medicii, asistenții medicali și alți
membri ai echipelor medicale au reușit să trateze cu succes majoritatea
pacienților internați în spitalele pe care le deservesc.
În urma
acestor rezultate ministrul Sănătății a dispus
elaborarea unui Plan Național de actțune, cu obiective clare, pe termen
scurt, mediu și lung.
Pe termen
scurt, se impune înființarea unui grup
de monitorizare și evaluare a activităților destinate controlului și prevenirii
IN și a rezistenței la antibiotice, care să evalueze activitățile desfășurate
în cadrul programului național de suraveghere și control a IN derulat de MS și
care aduce modificări și completări în derularea programului pentru anul 2016.
De
asemenea, o proritate o va constitui implementarea unor măsuri care să
încurajeze diagnosticarea și raportarea corectă și în timp util a infecțiior
nosocomiale, în vederea instituirii măsurilor de prevenire și control a
acestora.
Pe termen
mediu, se are în vedere reînființarea specialității de microbiologie medicală,
adoptarea curriculei și a documentației necesare formării de specialiști în
domeniu și stimularea angajării de medici infecționiști și epidemiologi în
spitale de urgență și constituirea echipei complexe pentru controlul
infecțiilor (microbiolog, epidemiolog, infecționist)
În
contextul în care rezistența microbiană la antibiotice și siguranța pacientului
reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, Ministerul
Sănătății va depune toate eforturile
pentru elaborarea și implementarea Strategiilor și Planurilor
Naționale de control a infecțiilor nosocomiale și de limitare a consumului de
antibiotice.
Comunicat
de presă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu