Scrisoare deschisă către Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice și către Comisia de Analiză Tehnică a proiectului Roșia Montană

 

Scrisoare deschisă către Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice

și către Comisia de Analiză Tehnică a proiectului Roșia Montană,

Stimate Domnule Ministru Attila Korodi,

Stimați membri ai Comisiei de Analiză Tehnică a proiectului Roșia Montană,

Asociația Alburnus Maior și Campania Salvați Roșia Montană
vă solicită să acționați în acord cu legislația în vigoare, și în acest nou mandat de ministru, și să avizați negativ acordul de mediu solicitat de Roșia Montană Gold Corporation în 2004.

În argumentarea acestor demersuri, vă aducem la cunoștință următoarele aspecte privind proiectul Roșia Montană:

1. Mina de la Roşia Montană ar fi cea mai mare exploatare auriferă, de suprafaţă, din Europa. Impactul acesteia asupra naturii Munților Apuseni va avea consecințe certe devastatoare asupra peisajului, biodiversității, pânzei freatice și surselor de apă. Patru masive muntoase ar fi aruncate în aer; carierele ar avea un diametru de peste 8 kilometri. Actualul sat Corna ar fi în întregime acoperit de un lac de decantare, cu cianuri şi metale grele, care s-ar întinde pe 300 de hectare. În plus, La Roșia Montană s-ar folosi de 10 ori mai multă cianură de sodiu decât toată cantitatea folosită actualmente pe continent. Lipsa impermealizării și siguranța precară a iazului sunt un motiv suplimentar de îngrijorare, barajul din anrocamente de 185 de metri fiind propus la 2 km în amonte de Abrud, unde locuiesc peste 5000 de oameni.

2. Proiectul de minerit aurifer propus la Roşia Montană presupune devierea cursului natural al Râului Corna pentru a permite construcţia iazului de decantare. Conform Directivei Cadru pentru Apă[1] devierea este permisă doar în cazul proiectelor de interes public deosebit. Transpunerea Directivei Cadru pentru Apă în România s-a realizat prin Legea Apei nr. 107 din 25 septembrie 1996. Cu toate acestea, Legea Apei 107/1996 nu stipulează autoritatea competentă pentru a declara un proiect ca fiind de interes public deosebit şi nu stipulează o procedură care să fie urmată de către autoritatea competentă când declară un proiect ca fiind de interes public deosebit. În lipsa unor astfel de prevederi, autorităţile din România s-ar în situaţia de încălcare a Directivei Cadru pentru Apă în eventualitatea eliberării acordului de mediu.

3. Roșia Montană Gold Corporation nu este proprietarul sau concesionarul tuturor terenurilor incluse în proiect. Există proprietari de terenuri private, esențiale în avansarea proiectului (ex. locația uzinei de procesare), care refuză vehement vânzarea acestor proprietăți ceea ce face imposibilă obținerea de către operatorul minier a permiselor necesare. Mai mult, imobilele administrative și terenurile aflate în proprietate publică, sunt conform legislației actuale, imposibil de transferat către un operator privat, fără dezbatere sau licitație publică.

4. Certificatul de descărcare de sarcină arheologică 9/2011 emis în data de 14 iulie 2011 de către Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural National a Judetului Alba, prin care s-a descarcat arheologic întreaga suprafață a Masivului Carnic este suspendat printr-o sentință definitivă a Tribunalului Suceava din ianuarie 2014. Același certificat face obiectul unei acțiuni în anulare. Procesul se află pe rolul Tribunalului Buzău, Secția de Contencios Administrativ, dosarul nr. 8243/117/2011.

5. Masivul Cârnic este înregistrat în Lista Monumentelor Istorice[1], versiunea revizuită, actualizată şi republicată în 2010. Masivul Cârnic este clasat ca monument istoric în întregime, cu toate elementele sale, atât ca extindere teritorială, cât şi ca tipologie şi cronologie a vestigiilor.

Potrivit Legii minelor nr. 85/2003 suprapunerea carierelor peste obiective clasate ca monumente istorice încalcă prevederile art. 11, alin.1: „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit […], precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.” Prin urmare, titularul proiectului minier se află în imposibilitatea de a obține acordul de mediu, ce are la baza inclusiv evaluarea impactului asupra patrimoniului cultural.

6. Avizul de mediu pentru Planul de Urbanism Zonal modificat pentru Zona de Dezvoltare Industrială a RMGC, eliberat de de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu în martie 2011, face obiectul unei acțiuni în anulare, ce se judecă de către Tribunalul Covasna sub numărul de dosar 8318/117/2011. Suspendarea aceluiași aviz este cerută prin dosarul 740/117/2012, aflat pe rolul Tribunalului Bacău. Avizul de mediu este un act obligatoriu pentru aprobarea planului de urbanism zonal pentru perimetrul de dezvoltare industrială propus de Roșia Montană Gold Corporation, plan care nu a fost inca supus aprobării Consiliului Local Rosia Montană. Avizul de mediu contravine legislației în vigoare, fiind eliberat pentru o zonă protejată arheologic supusă unui program de reabilitare ecologică din fonduri guvernamentale. Mai mult, însuși auditul juridic solicitat de dumneavoastră în mandatul anterior recomandă oprirea analizei proiectului minier de la Roșia Montană în urma deciziei definitive a Curții de Apel Alba Iulia, decizie care anulează Hotararea Consiliului Local Rosia Montană nr.1/2009 de confirmare a planurilor de urbanism inițial votate in 2002. Pe această cale, vă invităm să publicați acest audit pentru a respecta criteriile de transparență privind studiile realizate din fonduri publice.

Procesul de avizare de mediu a acestui proiect minier durează deja de zece ani. Considerăm că această perioadă de timp a fost mai mult decât suficientă pentru ca titularul de proiect să parcurgă procesul de avizare. În tot acest timp, proiectul nu a reușit să își demonstreze viabilitatea, rând pe rând, avizele emise fiind anulate în justiție.

Prezența companiei miniere la Roșia Montană este foarte toxică pentru orice plan de dezvoltare durabilă a localității și pentru reecologizarea din fonduri europene a vechii mine de stat. Menționăm că prin atitudinea responsabilă a ministerului mediului de respingere și nu suspendare a acordului de mediu, se deschide calea realizării unor noi planuri de urbanism care să deblocheze economic zona.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, vă solicităm să dispuneți respingerea acordului de mediu, luând în considerare o simplă suspendare a procedurii de evaluare nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru comunitatea din Roșia Montană și protecția mediului înconjurător.

Cu respect,

Eugen David

 

---

[1]                      Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 care stabileşte un cadru pentru acţiuni comunitare în domeniul politicii apei

[1]                      Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 bis / 1 octombrie 2010