În realizarea acestei analize, ANOSR a trimis solicitări către toate
universitățile de stat din România în vederea colectării de date
referitoare la situația sistemului de burse din universități, la care nu
au răspuns decât 22 de universități. Deși universitățile sunt obligate
ca în baza legii liberului acces la informații de interes public să
furnizeze aceste date, realitatea arată că mai mult de jumătate dintre
acestea nu sunt transparente și ascund date ca cele legate de abandonul
universitar sau măsurile luate de universitate pentru reducerea acestui
fenomen.
Chiar dacă sistemul de burse cuprinde burse sociale și burse pe criterii de performanță pentru care se dau aceeași bani de la Minister, urmând ca universitatea să decidă cum îi împarte, analiza ANOSR arată faptul că universitățile acordă o atenție extrem de mică studenților cu cazuri sociale. Din fondul total de burse, universitățile alocă, în medie, doar 14,77% către bursele sociale, restul fondului fiind folosit pentru burse acordate pe criterii de performanță. Astfel, s-a ajuns în situația în care bursele sociale sunt aproximativ de 3 ori mai mici decât prevede legea. Chiar dacă Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior recomandă ca bursele sociale să fie de 575 de lei în vederea acoperirii costurilor de cazare și masă, în realitate universitățile alocă în medie 222 de lei pentru o bursă de acest fel. Acest lucru arată faptul că universitățile sunt centrate pe stimularea performanței, fără să țină cont de echitatea sistemului, de situația studenților cu probleme financiare și de asigurarea de șanse egale la educație pentru toți tinerii din România.
De asemenea, situația indică faptul că Ministerul nu are niciun interes să urmărească dacă banii pe care îi dă universităților își ating cu adevărat obiectivul și nici nu are o politică coerentă, sustenabilă, de reducere a abandonului universitar. Acest lucru este întărit de faptul că Ministerul nu are date clare privind rata de abandon universitar pentru anul universitar trecut, de exemplu, ANOSR fiind singura structură interesată de acest aspect și care trage semnale de alarmă privind ineficiența sistemului actual de burse.
Printre propunerile concrete enumerate de ANOSR în analiză se numără: creșterea fondului național de burse cu 15% pentru creșterea valorii bursei sociale până la valoarea recomandată de către CNFIS, stabilirea unui plafon de minim 30% pentru bursele sociale din fondul total de burse alocat de universități, stabilirea unui cuantum minim aferent bursei sociale pe zone de dezvoltare care să acopere cheltuielile de cazare și mâncare, stabilit de CNFIS și eliminarea criteriilor de performanță în vederea acordării burselor sociale, inclusiv obligativitatea de a fi student integralist.
,,Din păcate Ministerul Educației demonstrează încă odată ineficiența mecanismelor pe care le implementează în scopul reducerii abandonului universitar. Chiar dacă își asumă lucruri mărețe în strategii și documente internaționale, nimeni din Minister nu se preocupă dacă mecanismele de sprijin pentru studenții proveniți din medii dezavantajate au sau nu vreun efect real. Ministerul aruncă mingea la fileul universităților care trebuie să decidă cum să împartă banii primiți pentru burse, care evident vor urmări să obțină performanță, întrucât ea stă la baza indicatorilor care determină cum vor fi finanțate. Asigurarea echității și egalității de șanse în sistem este astfel tratată superficial și ne trezim din nou în situația în care constatăm cu stupoare că Ministerul alocă bani fară să urmărească în ce mod sunt cheltuiți și fără să aibă o politică precisă privind reducerea abandonului universitar. Așteptăm ca această analiză să resusciteze atenția Ministerului față de abandonul universitar și solicităm Ministrului delegat Mihnea Costoiu soluții mai ferme în acest sens' — Mihai Dragoș, președinte ANOSR
Comunicat de presă
Chiar dacă sistemul de burse cuprinde burse sociale și burse pe criterii de performanță pentru care se dau aceeași bani de la Minister, urmând ca universitatea să decidă cum îi împarte, analiza ANOSR arată faptul că universitățile acordă o atenție extrem de mică studenților cu cazuri sociale. Din fondul total de burse, universitățile alocă, în medie, doar 14,77% către bursele sociale, restul fondului fiind folosit pentru burse acordate pe criterii de performanță. Astfel, s-a ajuns în situația în care bursele sociale sunt aproximativ de 3 ori mai mici decât prevede legea. Chiar dacă Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior recomandă ca bursele sociale să fie de 575 de lei în vederea acoperirii costurilor de cazare și masă, în realitate universitățile alocă în medie 222 de lei pentru o bursă de acest fel. Acest lucru arată faptul că universitățile sunt centrate pe stimularea performanței, fără să țină cont de echitatea sistemului, de situația studenților cu probleme financiare și de asigurarea de șanse egale la educație pentru toți tinerii din România.
De asemenea, situația indică faptul că Ministerul nu are niciun interes să urmărească dacă banii pe care îi dă universităților își ating cu adevărat obiectivul și nici nu are o politică coerentă, sustenabilă, de reducere a abandonului universitar. Acest lucru este întărit de faptul că Ministerul nu are date clare privind rata de abandon universitar pentru anul universitar trecut, de exemplu, ANOSR fiind singura structură interesată de acest aspect și care trage semnale de alarmă privind ineficiența sistemului actual de burse.
Analizând abandonul universitar pentru
promoția de studenți care a finalizat studiile în 2013 și care s-au
înmatriculat în 2007 (pentru programele de studii de 6 ani), în 2009
(pentru programele de studii de 4 ani) și în 2010 (pentru programele de
studii de 3 ani), ANOSR a constatat că 39.07% dintre studenți au
abandonat studiile până la momentul în care ar fi trebuit să le
finalizeze. Practic, aproape jumătate dintre studenții din această
promoție care s-au înscris în anul I, au fost nevoiți să renunțe la
studii din varii motive. Analiza arată că cei mai mulți dintre studenții care au abandonat au
renunțat la studii fie în anul I (48%), fie în ultimul an de studii
(40%). În studiul ANOSR privind implementarea Procesului Bologna în
România lansat în 2012, organizațiile studențești au indicat faptul că
motivele cele mai întâlnite ce determina un student să abandoneze sunt
alegerea greșită a facultății sau a specializării (41%) și lipsa
resurselor financiare (35%).
În urma acestui studiu, studenții solicită Ministerului Educației să
ia măsuri pentru reducerea abandonului universitar și să întreprindă
demersuri pentru a face din sistemul de burse un mecanism eficient, care
să sprijine performanța, dar care să și ajute studenții din medii
defavorizate să aibă șansa unei educații superioare. Printre propunerile concrete enumerate de ANOSR în analiză se numără: creșterea fondului național de burse cu 15% pentru creșterea valorii bursei sociale până la valoarea recomandată de către CNFIS, stabilirea unui plafon de minim 30% pentru bursele sociale din fondul total de burse alocat de universități, stabilirea unui cuantum minim aferent bursei sociale pe zone de dezvoltare care să acopere cheltuielile de cazare și mâncare, stabilit de CNFIS și eliminarea criteriilor de performanță în vederea acordării burselor sociale, inclusiv obligativitatea de a fi student integralist.
,,Din păcate Ministerul Educației demonstrează încă odată ineficiența mecanismelor pe care le implementează în scopul reducerii abandonului universitar. Chiar dacă își asumă lucruri mărețe în strategii și documente internaționale, nimeni din Minister nu se preocupă dacă mecanismele de sprijin pentru studenții proveniți din medii dezavantajate au sau nu vreun efect real. Ministerul aruncă mingea la fileul universităților care trebuie să decidă cum să împartă banii primiți pentru burse, care evident vor urmări să obțină performanță, întrucât ea stă la baza indicatorilor care determină cum vor fi finanțate. Asigurarea echității și egalității de șanse în sistem este astfel tratată superficial și ne trezim din nou în situația în care constatăm cu stupoare că Ministerul alocă bani fară să urmărească în ce mod sunt cheltuiți și fără să aibă o politică precisă privind reducerea abandonului universitar. Așteptăm ca această analiză să resusciteze atenția Ministerului față de abandonul universitar și solicităm Ministrului delegat Mihnea Costoiu soluții mai ferme în acest sens' — Mihai Dragoș, președinte ANOSR
Comunicat de presă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu