România e încurajată de Comisia Europeană să transpună în legislația națională Directiva Anti SLAPP într-o manieră care să extindă garanțiile de protecție pentru cetățenii hărțuiți prin justiție și la procesele în care hărțuitorul este o entitate națională, nu numai transfrontalieră, așa cum prevede Directiva europeană. Îndemnul vine ca urmare a întrebării adresate, la finele anului trecut, de către APADOR-CH.
În luna noiembrie 2024 am transmis o scrisoare deschisă Ministerului Justiției, semnată de peste 30 de organizații ale societății civile, cetățeni și jurnaliști, prin care am solicitat introducerea, în proiectul legii de transpunere a Directivei anti SLAPP, a prevederii că garanțiile din această directivă se vor aplica și cazurilor naționale, nu numai celor transfrontaliere. În scrisoare am exemplificat numeroase cazuri existente în justiția națională, de organizații, cetățeni și jurnaliști care încearcă să-și revendice drepturi fundamentale și sunt intimidați și hărțuiți, de multe ori chiar de către autoritățile publice, fie prin solicitarea de despăgubiri și cheltuieli de judecată dispropoționate, fie prin inițierea unor proceduri penale.
Ca răspuns la scrisoarea din noiembrie 2024, Ministerul Justiției ne-a invitat, pe toți semnatarii scrisorii, la o discuție premergătoare întocmirii proiectului de lege. Din discuția la care a participat inclusiv ministra justiției de atunci, doamna Alina Gorghiu, a reieșit că oficialii ministerului nu erau convinși că legea de transpunere a Directivei poate să extindă prevederile Directivei și au promis că vor cere lămuriri de la Comisia Europeană.
Pentru clarificări, am scris și noi Comisiei Europene și am primit, la 20 decembrie 2024, un răspuns foarte clar care spune, în esență: Comisia Europeană îndeamnă statele membre să extindă prevederile Directivei Anti SLAPP și asupra cazurilor naționale, extinzând astfel protecția justiției asupra tuturor celor hărțuiți prin procese de tip SLAPP. Unele țări au făcut deja acest lucru.
... although the Directive only applies to cross-border civil proceedings due to the limitations of the Union legal basis, the European Commission has consistently urged the Member States to consider extending the provisions of the Directive also to domestic cases in order to enable courts to adequately handle all SLAPPs and provide tools for safeguards to all those targeted with SLAPP."
Întrucât știm că Ministerul Justiției deja lucrează la proiectul de lege, am trimis astăzi o nouă scrisoare actualului ministru al justiției, domnul Radu Marinescu, cerându-i să țină seama de încurajarea Comisiei Europene în elaborarea proiectului de lege. În același sens ne-am adresat și Consiliului Superior al Magistraturii, deocamdată fără un rezultat.
Amintim că la baza acestor demersuri stă o cercetare realizată de APADOR-CH, din care reiese că în România au loc, de ani de zile, acţiuni de intimidare a celor care acționează într-un fel sau altul în chestiuni de interes pentru întreaga comunitate (denumite în directivă „acţiuni de mobilizare publică"). Aceștia sunt fie cetățeni simpli, jurnaliști, specialiști ai dreptului sau organizații civice.
În România am identificat trei modalități de intimidare a activiștilor în interes public și a jurnaliștilor (prin procese de tip SLAPP, prin obligarea la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum foarte mare și prin inițierea unor proceduri penale). Chiar dacă nu toate se încadrează exact în definiția SLAPP din Directivă, efectele acestor metode de intimidare sunt aceleași: limitează libertatea de exprimare și drepturile civile ale cetățenilor.
În luna noiembrie 2024 am transmis o scrisoare deschisă Ministerului Justiției, semnată de peste 30 de organizații ale societății civile, cetățeni și jurnaliști, prin care am solicitat introducerea, în proiectul legii de transpunere a Directivei anti SLAPP, a prevederii că garanțiile din această directivă se vor aplica și cazurilor naționale, nu numai celor transfrontaliere. În scrisoare am exemplificat numeroase cazuri existente în justiția națională, de organizații, cetățeni și jurnaliști care încearcă să-și revendice drepturi fundamentale și sunt intimidați și hărțuiți, de multe ori chiar de către autoritățile publice, fie prin solicitarea de despăgubiri și cheltuieli de judecată dispropoționate, fie prin inițierea unor proceduri penale.
Ca răspuns la scrisoarea din noiembrie 2024, Ministerul Justiției ne-a invitat, pe toți semnatarii scrisorii, la o discuție premergătoare întocmirii proiectului de lege. Din discuția la care a participat inclusiv ministra justiției de atunci, doamna Alina Gorghiu, a reieșit că oficialii ministerului nu erau convinși că legea de transpunere a Directivei poate să extindă prevederile Directivei și au promis că vor cere lămuriri de la Comisia Europeană.
Pentru clarificări, am scris și noi Comisiei Europene și am primit, la 20 decembrie 2024, un răspuns foarte clar care spune, în esență: Comisia Europeană îndeamnă statele membre să extindă prevederile Directivei Anti SLAPP și asupra cazurilor naționale, extinzând astfel protecția justiției asupra tuturor celor hărțuiți prin procese de tip SLAPP. Unele țări au făcut deja acest lucru.
... although the Directive only applies to cross-border civil proceedings due to the limitations of the Union legal basis, the European Commission has consistently urged the Member States to consider extending the provisions of the Directive also to domestic cases in order to enable courts to adequately handle all SLAPPs and provide tools for safeguards to all those targeted with SLAPP."
Întrucât știm că Ministerul Justiției deja lucrează la proiectul de lege, am trimis astăzi o nouă scrisoare actualului ministru al justiției, domnul Radu Marinescu, cerându-i să țină seama de încurajarea Comisiei Europene în elaborarea proiectului de lege. În același sens ne-am adresat și Consiliului Superior al Magistraturii, deocamdată fără un rezultat.
Amintim că la baza acestor demersuri stă o cercetare realizată de APADOR-CH, din care reiese că în România au loc, de ani de zile, acţiuni de intimidare a celor care acționează într-un fel sau altul în chestiuni de interes pentru întreaga comunitate (denumite în directivă „acţiuni de mobilizare publică"). Aceștia sunt fie cetățeni simpli, jurnaliști, specialiști ai dreptului sau organizații civice.
În România am identificat trei modalități de intimidare a activiștilor în interes public și a jurnaliștilor (prin procese de tip SLAPP, prin obligarea la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum foarte mare și prin inițierea unor proceduri penale). Chiar dacă nu toate se încadrează exact în definiția SLAPP din Directivă, efectele acestor metode de intimidare sunt aceleași: limitează libertatea de exprimare și drepturile civile ale cetățenilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu