Despre noile legi ale justiției și statul de drept

 

Recomandările APADOR-CH de îmbunătățire a legii privind statutul magistraților și alte contribuții la raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România

APADOR-CH a transmis Ministerului Justiției câteva propuneri de modificare a reglementărilor privind răspunderea patrimonială a magistraților, aflate în dezbatere publică în pachetul numit legile justiției, format din: proiectul Legii privind statutul magistraţilor din România, proiectul Legii privind organizarea judiciară și proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Cele trei proiecte, aflate în dezbatere publică din

septembrie 2020 până la 31 martie 2021, nu modifică, ci vor înlocui actualele legi ale justiţiei – Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 şi Legea nr. 317/2004 – ce vor fi abrogate. Prin aceste proiecte se revine, în multe privinţe, la reglementările anterioare celor introduse în anul 2018 şi se transpun decizii ale Curţii Constituţionale, hotărâri ale CEDO şi recomandări ale mai multor organisme internaţionale.

Trei bile albe și trei bile gri ale noilor legi

Printre modificările benefice incluse în proiecte sunt:

1. Redefinirea principiului imparţialităţii, prin includerea obligaţiei pentru magistraţi de a asigura, pe lângă imparţialitate, şi aparenţa de imparţialitate (art. 4 al. 3 din proiectul de Lege privind statutul magistraţilor)

 2. Eliminarea obligaţiei (prevăzută acum la 9 al. 3 din Legea 303/2004) potrivit căreia magistrații trebuie să se abțină de la exprimări defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului. Această obligație poate îngrădi libertatea de exprimare a magistraţilor și poate constitui o sursă de presiune la adresa lor. Eliminarea acestei prevederi a fost recomandată în Raportul MCV din 2018.

3. Articolul 91 din proiectul Legii privind CSM consacră principiul activităţii nepermanente a membrilor CSM, care, între sesiunile CSM, îşi vor desfăşura activitatea profesională curentă la instanţe şi parchete, cu excepţia preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM, care au activitate permanentă în cadrul CSM.

Există însă și câteva reglementări imperfecte, care ar merita îmbunătățite. Un exemplu poate fi art. 270 din proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, în care este reglementată răspunderea patrimonială a magistraţilor (exercitarea acţiunii în regres împotriva magistraţilor). 

Modificarea benefică este faptul că Plenul CSM va fi organismul care va avea rolul decisiv în exercitarea acțiunii în regres, adică se va pronunța asupra calităţii activităţii magistratului, spre deosebire de situația actuală în care Ministerul Finantelor trebuie să facă diverse diligențe pentru a putea demara acțiuni în regres. APADOR-CH a documentat deficiențele mecanismului actual privind răspunderea magistraților aici.

Rămân în continuare, totuși, anumite aspecte ce pot face ineficient mecanismul de stabilire a răspunderii patrimoniale a magistraţilor, și acestea fac obiectul propunerilor formulate de APADOR-CH către MJ:

1. În proiect nu se prevede un termen în care Ministerul Finanţelor trebuie să sesizeze Plenul CSM, în cazul în care statul este obligat să plătească despăgubiri pentru o eroare judiciară. În actuala reglementare, este prevăzut un termen (de 2 luni). Absența unui termen poate duce la o întârziere foarte mare a declanșării procedurii de verificare care precede formularea acțiunii în regres, existând riscul ca acțiunea în regres să fie formulată

2. În proiect nu se prevede posibilitatea formulării acțiunii în regres împotriva magistraţilor care, în cauzele civile, au acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă şi care, din acest motiv, au determinat pronunţarea unor hotărâri CEDO prin care statul a fost obligat la plata de despăgubiri. Pentru cauzele penale, există o astfel de reglementare, prevăzută în Codul de procedură penală. 

3. Termenul de 6 luni de la plata despăgubirilor, prevăzut în proiect pentru ca statul să exercite acţiunea în regres împotriva magistratului care a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență, este unul mult prea scurt, contrazicând astfel un principiu din Codul civil. El ar trebui majorat la cel puţin 1 an de la plata despăgubirilor.

În legătură cu aceste deficienţe ale reglementării răspunderii patrimoniale a magistraţilor, cuprinse în art. 270 din proiectul Legii privind statutul magistraţilor, APADOR-CH a formulat câteva recomandări, pe care le-a adresat Ministerului Justiţiei.

Acestea, precum și alte constatări privind funcționarea statului de drept în perioada pandemiei, în România, au fost transmise și Comisiei Europene, în cadrul exercițiului de consultare a societății civile, derulat de Comisie în această perioadă. Aceasta este a doua contribuție a APADOR-CH la raportul CE, după cel din 2020, despre care am organizat și această dezbatere.

Printre subiectele pe care APADOR-CH a considerat important să le transmită Comisiei de această dată se numără:

Întârzierile înregistrate în redactarea hotărârilor instanțelor din România,

Desființarea Secției privind Investigarea Infracțiunilor comise de Magistrați,

Nivelul onorariilor avocaților din oficiu și influența asupra accesului la justiție,

Efectul pensionărilor din justiție asupra funcționării sistemului,

Digitalizarea justiției,

Durata proceselor,

Gradul redus de executare a deciziilor CEDO,

Încălcări ale libertății de exprimare în timpul pandemiei,

Modificările legislative aduse organizării și funcționării ONG-urilor și impactul lor asupra vieții asociative din România,

Impactul pandemiei asupra dezbaterilor publice prin suspendarea parțială a legilor privind transparența decizională sau accesul la informații publice,

Decizii prin care guvernele au încălcat referendumul din 2019 privind justiția,

Legiferarea haotică din ultimul an, cu efecte concrete asupra populației: de la amenzi la infracțiuni noi privind combaterea zădărnicirii bolilor,

Modalitatea greoaie și adesea opacă de comunicare publică a autorităților – inclusiv prin Grupul de Comunicare Strategică – din perioada pandemiei.

ONG-urile care doresc să ia parte la procesul de consultare al Comisiei Europene o mai pot face până pe 8 martie aici. Accesul la formularul cu întrebări ale Comisiei se obține după înregistrarea pe platforma Comisiei.