Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că pentru a beneficia de sprijinul
cuplat în sectorul vegetal în cadrul Campaniei 2017, fermierii au obligaţia, ca până la data de 31
decembrie 2017, să depună documentele specifice fiecărui tip de cultură în termenele prevăzute de
legislaţia în vigoare, după cum urmează:
Sprijinul cuplat pentru leguminoase boabe
pentru industrializare/procesare - mazăre boabe şi
fasole boabe, se acordă fermierilor activi care:
a) livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe şi/sau de 0,85 tone/ha fasole boabe la o unitate
de industrializare/procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului
ANSVSA nr. 111/2008 sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 109/2010 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce
desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei
pentru animale de fermă, cu modificările ulterioare;
b) au consumat cu animalele înscrise în RNE pe care le deţin în fermă minimum 1,9 tone mazăre/ha
procesată şi/sau au stocat în vederea procesării minimum 1,9 tone mazăre/ha obţinută în fermă pentru
consumul cu acestea. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de
furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 51
, întocmită şi semnată de către fermier;
c) fac dovada livrării cantităţii minime prevăzute la lit. a), pe bază de factură sau pe baza filei/filelor din
carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol a comercializării producţiei;
d) fac dovada că utilizează sămânţa certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în
conformitate cu Legea nr. 266/2005 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale
nr. 1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea
comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, cu
modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.
Procesatorii care cultivă mazăre boabe şi/sau fasole boabe fac dovada procesării producţiei
proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.
Sprijinul cuplat pentru tomate destinate industrializării se acordă fermierilor activi care:
a) cultivă în câmp tomate;
b) livrează cantitatea minimă de 15 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru
siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
c) fac dovada valorificării cantităţii minime prevăzute la lit. c) pe baza facturii sau a filei/filelor din
carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de
cerere;
d) unităţile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producţiei proprii, prin
documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul
de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială
cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau Documentul de calitate şi
conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat
membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului
2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă
la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul
teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi
desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În
cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă
documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.
Sprijinul cuplat pentru castraveţi destinaţi industrializării, se acordă fermierilor activi care:
a) cultivă în câmp castraveţi;
b) fac dovada valorificării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a
produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
c) livrează cantitatea minimă de 12 tone/ha castraveţi la o unitate de industrializare înregistrată pentru
siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
d) unităţile de industrializare care cultivă castraveţi fac dovada procesării producţiei proprii, prin
documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează
sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu
Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.
Pentru cultura înfiinţată începând cu anul 2017, procentul din sămânţă certificată autohtonă utilizată este
de minimum 5% din norma de semănat pe hectar.
Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul
de analiză oficială, cu menţiunea «sămânţă admisă pentru însămânţare», sau Buletinul de analiză oficială
cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau Documentul de calitate şi
conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat
membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului
2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă
la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.
Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul
teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi
desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În
cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă
documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.
Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în spaţii protejate (sere şi solare), se acordă fermierilor
activi care:
Pentru legume cultivate în sere, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi / sau destinaţi industrializării;
c) ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) varză pentru consum în stare proaspătă.
Sprijinul cuplat pentru culturile menţionate mai sus se acordă fermierilor activi care fac dovada
comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele
cultivate:
a) 85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 50 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) 50 tone la castraveţi destinaţi industrializării;
d) 29 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
e) 46 tone la varză pentru consum în stare proaspătă.
Pentru legume cultivate în solare, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
c) castraveţi destinaţi industrializării;
d) ardei pentru consum în stare proaspătă;
e) varză pentru consum în stare proaspătă;
f) vinete pentru consum în stare proaspătă.
Sprijinul cuplat pentru culturile menţionate mai sus se acordă fermierilor activi care fac dovada
comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele
cultivate:
a) 32 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 30 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau destinaţi industrializării;
c) 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) 22 tone la varză pentru consum în stare proaspătă;
e) 20 tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.
Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere sau solare proprii fac dovada procesării
producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.
Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.
Sprijinul cuplat pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre
pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice, se acordă fermierilor activi care exploatează
livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi zarzări şi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi
minime anuale pe hectar:
a) 5,6 tone la prune;
b) 7,8 tone la mere;
c) 4,4 tone cireşe şi vişine;
d) 4,7 tone caise şi zarzăre.
Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa
alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, o constituie factura/facturile sau
fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.
Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi fac dovada industrializării producţiei
proprii în cantităţile prevăzute mai sus prin documente contabile interne iar dovezile se prezintă la APIA
până la data de 31 decembrie a anului de cerere.
Sprijinul cuplat pentru cultura de cartof timpuriu pentru industrializare, se acordă fermierilor
activi care:
a) cultivă cartof timpuriu, categorie care include cartoful semitimpuriu şi de vară;
b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha, către o unitate de procesare
înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
c) fac dovada comercializării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare
a produselor din sectorul agricol, care se depun la APIA până la data de 30 octombrie a anului de
cerere;
d) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat pentru siguranţa alimentelor la
ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interne, până la
data de 30 octombrie a anului de cerere.
Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează
sămânţa certificată oficial din categoriile Prebază, Bază şi Certificată, în conformitate cu Legea nr.
266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.266/2005.
Pentru sămânţa achiziţionată de la terţi, fermierul prezintă factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul
de comercializare a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate,
însoţită/însoţite de:
(i) documentul de calitate şi conformitate al furnizorului; sau
(ii) orice alt document echivalent documentului menţionat emis într-un stat membru al Uniunii Europene
sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau
(iii) o etichetă oficială pentru fiecare lot însămânţat care ţine loc de document de calitate şi conformitate.
În situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal este membru al unui grup/unei
organizaţii de producători recunoscut(e) de MADR, actele doveditoare ale cantităţii livrate prin
intermediul grupului/organizaţiei sunt fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul
agricol sau copia facturii emise către grup.
Solicitanţii mai prezintă şi:
a) adeverinţă prin fac dovada că sunt membri ai grupului/organizaţiei de producători prin care valorifică
producţia;
b) copia contractului încheiat între grup/organizaţie şi cumpărător.
Documentele menţionate anterior se prezintă la termenele prevăzute în cadrul art.42-59 din Ordinul
MADR nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de
implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art.1 alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi
pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în
agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de
dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare.
SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICAR
Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu