SONDAJ DE OPINIE. Majoritatea covârșitoare a românilor susține familia
formată din femeie și bărbat, asociind, totodată, căsătoriile între persoane
de același sex cu diferite efecte negative pentru societate.
Peste 90% dintre români privesc căsătoria drept uniune între femeie și
bărbat cu scopul de a procrea, crește și educa copii, potrivit unui sondaj de
opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) pentru
Coaliția pentru Familie (CpF).
Sondajul, realizat în perioada 1- 15 octombrie la nivel național,
relevă faptul
că majoritatea covârșitoare a românilor este atașată puternic de concepția
tradițională a căsătoriei, respingând, totodată, în proporții la fel de
covârșitoare, formele alternative de căsătorie sau parteneriat civil.
De asemenea, majoritatea respondenților asociază căsătoria între persoane
de același sex cu efecte nedorite pentru societate, cum ar fi afectarea
perpetuării speciei, educația și creșterea copiilor. În plus, majorități largi
susțin rolul pozitiv pe care Biserica îl are în privința creșterii copiilor și
relațiilor sociale pozitive în societate.
O înțelegere tradițională asupra căsătoriei
Astfel, 91% din respondenți au fost de acord cu afirmația „Căsătoria trebuie
definită ca o uniune tradițională dintre bărbați şi femei cu scopul de
procreare, de creştere şi educare a copiilor”, doar 6% respingând o astfel de
înțelegere a căsătoriei. Mai mult decât atât, 90% din respondenți au fost de
acord cu afirmația „Dumnezeu a creat bărbatul şi femeia pentru a fi
împreună ca o familie, pentru a se înmulți, iar nimeni şi nimic nu poate
schimba această rânduială.”
Totodată, la întrebarea ”Dvs sunteţi pentru sau împotriva definirii căsătoriei
ca uniunea dintre două persoane indiferent de sexul acestora?”, 87% din
respondenți au fost împotrivă.
În cazul în care problema căsătoriei s-ar vota, o majoritate la fel de largă s-ar
pronunța împotriva legalizării căsătoriilor dintre persoane de același sex. La
întrebarea ”Dacă ar fi să votaţi, dvs aţi fi pentru sau împotriva legalizării
căsătoriilor dintre două persoane de acelaşi sex?”, 83% din respondenți au
răspuns că ar vota împotrivă.
În ceea ce privește parteneriatul civil, fără a fi precizat dacă e și pentru
cuplurile de același sex, 65% au răspuns negativ la întrebarea ”Sunteţi de
acord cu legalizarea parteneriatelor civile?”
87% din respondenți resping, de asemenea, adopția de copii pentru
cuplurile de același sex, răspunzând negativ la întrebarea „Cuplurile formate
din persoane de același sex ar trebui sa aibă dreptul să adopte copii?”
Efecte nedorite ale căsătoriilor între persoane de același sex
În ceea ce privește efectele căsătoriilor sau parteneriatelor civile încheiate
între persoane de același sex, 80% au răspuns pozitiv la întrebarea
„Căsătoria şi familia între două persoane de același sex afectează negativ
perpetuarea speciei umane şi creșterea copiilor”, iar 78% au răspuns pozitiv
la întrebarea „Legalizarea căsătoriei între persoane de același sex va avea
efecte nedorite în domenii precum cel al educației școlare sau juridic.”
De asemenea, 80% au răspuns pozitiv la întrebarea „Legalizarea căsătoriei
între persoane de acelaşi sex va avea efecte nedorite, pe termen lung,
asupra moralei societăţii.”
Un aspect interesant îl constituie faptul că majoritatea respondenților face
distincția între relațiile afective, sentimentale și relațiile maritale. Astfel,
71% din respondenți au răspuns pozitiv la întrebarea „Nimeni nu opreşte
homosexualii să se iubească unul pe altul sau să aibă relaţii între ei dar,
aceasta nu înseamnă că se pot casători.”
Biserica – un rol pozitiv în educarea copiilor și în menținerea păcii sociale
Majoritatea respondenților consideră că valorile creștine sunt definitorii
pentru România, 87% dintre aceștia fiind de acord cu afirmația „Promovarea
valorilor creștine în societatea românească înseamnă respectarea tradițiilor
istorice definitorii pentru România”.
De altfel, 82% din respondenți au fost de acord cu afirmația „Biserica are un
rol pozitiv în ceea ce privește educația copiilor”, iar 85% cu afirmația
„Biserica are un rol pozitiv în ceea ce privește respectarea relațiilor de
conviețuire pașnică între oameni.”
În ceea ce privește educația sexuală, este de remarcat faptul că 83% nu o
consideră necesară în școli.
O direcție greșită
Potrivit cercetării realizate de CURS, 74% din respondenți consideră că
România se îndreaptă într-o direcție greșită, deși doar 43% se declară
nemulțumiți de situația economică a propriei gospodării.
Eșantion și metodologie
Cercetarea CURS a fost realizată între 1-15 octombrie 2017 pe un eșantion
de 1067 de respondenți, votanți în vârstă de 18 ani și peste. Tipul de
eșantion a fost probabilist, multistadial, cu selecție aleatoare a secțiilor de
votare, a gospodăriilor în cadrul secției de votare și a respondenților în
cadrul gospodăriilor. Modul de intervievare a fost față-în-față la domiciliul
respondenților, iar marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-
3% la un nivel de încredere de 95%
COMUNICAT DE PRESA
Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu