Prezintă: Garda Națională
de Mediu – Comisariatul Județean Caraș-Severin.
Informare privind deşeurile în judeţul Caraş – Severin.
Analiza colectării
deşeurilor la nivelul judeţului Caraș-Severin. Salubrizare. Măsuri
obligatorii. Sancţiuni
aplicate în anul 2016. Previziuni pentru anul 2017.
Problemele cu care ne confruntăm
astăzi sunt legate de dorinţa de dezvoltare socială şi economică pe de o parte
şi menţinerea calităţii vieţii pe de alta parte. În procesul de dezvoltare,
capacităţile de asimilare a componentelor de mediu
(aer, apă şi sol) la tipuri diferite de poluare sunt rareori luate în
considerare. Probleme de poluare a mediului devin astfel complexe şi crează
risc de mediu ridicat.
Aplicarea unui sistem durabil de
gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale.
Implementarea acestor schimbări nu se va putea realiza fără participarea
tuturor segmentelor societăţii: autorităţi publice centrale şi locale (mediu,
administraţie, sănătate, industrie, finanţe etc.), generatori de deşeuri
(persoane fizice şi juridice), asociaţii profesionale şi institute de cercetare
şi nu în ultimul rând, societatea civilă . În conformitate cu Strategia
Naţională de Gestionare a Deşeurilor, obiectivelede gestionare durabilă a deşeurilor
urmăresc următoarea ierarhizare a priorităţilor:
- prevenirea apariţiei –
prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;
- reducerea cantităţilor –
prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate
generatoare de deşeuri;
- valorificarea – prin
refolosire (reutilizare), reciclare materială şi recuperare energetică;
- eliminarea finală – prin
depozitare sau incinerare.
Garda Naţională de Mediu
Comisariatul Caraş Severin a încercat prin controalele sale , identificarea
factorilor de presiune care se manifestă în
domeniul gestionării deşeurilor, determinând progrese, fenomene cu rol
de barieră sau regrese în atingerea scopului aplicarii legislatiei privind
protectia mediului.
Strategia tematică pentru
prevenirea generării deşeurilor şi reciclarea acestora stabileşte ca obiectiv
pe termen lung pentru UE, acela de a deveni o societate care reciclează,
urmărind evitarea generării deşeurilor prin utilizarea acestora ca resursă.
Aceasta ar trebui să se concretizeze în
servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării
durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”. Dintre obiectivele specifice
trebuie menţionat acela privind dezvoltarea sistemelor durabile de management
al deşeurilor, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea
numărului de zone poluate istoric. Autorităţile locale aveau şi au obligaţia ca
începând cu anul 2012, sã asigure colectarea separatã pentru cel puţin urmãtoarele
tipuri de deşeuri:hârtie, metal,
plastic şi sticla.
Totodata , autorităţile locale au
obligaţia sã atingã, pânã în anul 2020, un nivel de pregãtire pentru
reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totalã a cantitatilor de
deseuri cum ar fi hârtie, metal , plastic , sticla , provenite din deseurile
menajere şi, dupã caz, provenind din alte surse, în mãsura în care aceste
fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere.
Conform HG 349 din 2005 ,
hotarâre de guvern ce are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru
desfăşurarea activitãţii de depozitare a deşeurilor, atât pentru realizarea,
exploatarea, monitorizarea, închiderea şi urmãrirea postinchidere a depozitelor
noi, cât şi pentru exploatarea,închiderea şi urmãrirea post-închidere a
depozitelor existente, în condiţii de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii
populaţiei, în judeţul nostru au fost închise o serie de depozite neconforme
cum sunt cele de la Moldova Nouă, Băile Herculane, Oţelu Rosu , Caransebes,
Oravita, Anina , Bocsa.
Deşeurile municipale sunt
reprezentate de totalitatea deşeurilor menajere şi similare acestora generate
în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi de
la operatori economici, deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi,
parcuri, spaţii verzi, la care se adauga şi deşeuri din construcţii şi demolări
rezultate din amenajari interioare ale locuinţelor colectate de operatorii de
salubritate. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea,
transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv supervizarea
acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare
Reglementarea acestei activitãţi
are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în
special poluarea apelor de suprafata, subterane, a solului, aerului, inclusiv a
efectului de seră, precum şi a oricãrui risc pentru sãnãtatea populaţiei. Pe
aceste depozite au fost realizate o serie de lucrări de închidere şi
ecologizare conform calendarului stabilit de Uniunea Europeana cu România şi
transpus la nivelu legislaţiei in HG 349/2005, lucrări care au fost mult
întârziate . Acest fapt a dus la demararea procedurii de infrigment , pentru constatatarea neîndeplinirii
obligaţiilor ce au revenit ţării noastre în ceea ce priveşte depozitele de
deşeuri.
La nivelul judeţului Caraş
Severin în cadrul proiectului ” Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în
Judeţul Caraş Severin”, a fost prevăzut realizarea unui depozit în comuna Lupac
(Acord de mediu nr.2 din 29.12.2010). În prezent lucrările sunt executate în
proporţie de 100%, dar nu există posibilitatea ca deşeurile municipale să fie
înca depozitate pe acest depozit.Operatorul
autorizat pe linie de protecţie a mediului în vederea tratării şi eliminării
deşeurilor , a eliminat aceste deşeuri până acum aceste deşeuri la diferite
depozite autorizate din ţară.
Neconformităţi grave privind
gestionarea deşeurilor, au fost constatate pe raza mai multor localitaţi din
judeţ fiind identificate un număr de 27 de locaţii în judeţul Caraş-Severin
însumând 4.510 metri pătraţi de depozitare a deşeurilor în zone interzise sau
neconforme.. Nu este nevoie să menţionam numele UAT-urilor care au fost
sancţionate pentru astfel de fapte, dar conducătorii şi cei care sunt
responsabili trebuie să conştientizeze ca aceste lucruri trebuie să ia sfarşit.
În municipiul Reşiţa , în urma
controalelor efectuate la societatea care desfăşoară activitatea de
salubritate, au fost constatate o serie de neconformităţi , lucru care a dus la
sancţionarea societăţii , pentru că nu au transportat deşeurile numai la instalaţii autorizate
pentru efectuarea operaţiunilor de tratare, precum şi să colecteze, să
transporte şi sa stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase,
astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a
sănătaţii populaţiei. Nu doar agenţii economici şi UAT –urile nu respectă legea
ci şi o mare parte a cetăţenilor . Înca şi acum la sate deşeurile
biodegradabile se
scot la colectare, în loc
ca în fiecare gospodărie să existe amenajată o zonă de depozitare a acestora pentru
a putea fi folosite mai tarziu ca şi compost.
În ceea ce priveşte colectarea
deşeurilor de la populaţie , colectarea selectivă ar fi trebuit implementată de
câţiva ani dupa cum am mai spus, conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor.
Din păcate , prevederile legale în vigoare şi controalele din partea Gărzii de
Mediu nu au reuşit să aducă lucrurile pe un făgaş normal, de ţară europeana a
secolului 21. La această dată sunt foarte puţine localităţi în care cetăţenii dispun de o infrastuructură
rezonabila de colectare separată a deşeurilor la sursă. Această infrastructură trebuie pusă la dispozitie de
către autorităţile locale , prin operatorul local de salubritate , împreună cu
reguli de utilizare a
acestora , precum şi un
calendar de ridicare a acestora si informaţii privind modul de utilizare.
Pentru un sistem funcţional de
management adecvat al deşeurilor , avem nevoie de un comportament adecvat al
celor care generează aceste deşeuri , adică o predare separată către un
operator. Acest comportament poate fi stimulat prin educaţie dar şi prin amenzi.
În urma controalelor efectuate
, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu Comisariatul Caraş Severin, au constatat
că reprezentanţii U.A.T –urilor nu dau o importanţă suficientă atât respectării
legislaţiei de protecţie a mediului cât şi curaţeniei în localităţile pe care
le administreaza.
Nu vrem să certăm pe nimeni , dar
autorităţile locale uită că trebuie să fie administratori ai localităţilor în
care au fost aleşi şi să se pună la dispoziţia cetăţenilor care i-au votat. Din
această cauză proiectele pe POS Mediu nu s-au realizat în mare parte ,
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară nu au funcţionat asa cum ar fi
trebuit, colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor sunt încă obiective prea
îndepărtate. În schimb se caută vinovaţi pentru
acestea şi nu soluţii de
rezolvare a problemelor de gestionare a deşeurilor în zonele lor de
responsabilitate. Trebuie să ne gândim ce trebuie să facem pentru ca să nu
creem o dependenţă de depozitare faţă de groapa de gunoi.
În urma controalelor
efectuate , comisarii Gărzii Naţionale de Mediu Comisariatul Caraş Severin, au
constatat că reprezentanţii U.A.T –urilor nu dau o importanţă suficientă atât
respectării legislaţiei de protecţie a mediului cât şi curaţeniei în localităţile
pe care le administreaza.
Nu vrem să certăm pe nimeni , dar
autorităţile locale uită că trebuie să fie administratori ai localităţilor în
care au fost aleşi şi să se pună la dispoziţia cetăţenilor care i-au votat. Din
această cauză proiectele pe POS Mediu nu s-au realizat în mare parte ,
asociaţiile de dezvoltare intercomunitară nu au funcţionat asa cum ar fi
trebuit, colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor sunt încă obiective prea
îndepărtate. În schimb se caută vinovaţi pentru acestea şi nu soluţii de
rezolvare a problemelor de gestionare a deşeurilor în zonele lor de
responsabilitate. Trebuie să ne gândim ce trebuie să facem pentru ca să nu
creem o dependenţă de depozitare faţă de groapa de gunoi.
Un depozit trebuie să existe doar
pentru deşeurile care nu mai pot fi
reutilizate. Despre colectarea selectivă Legea 101 din 2006 modificată şi
completată de legea 99 din 2014 este foarte clară şi stabileşte introducerea a
patru fracţii de colectare: hârtie , mase plastice , metale , sticlă. Însă tot
în lege se stabileşte că dacă nu este posibil din punct de vedere
tehnico-economic , se poate adopta sistemul de colectare pe minim două fracţii.
Este obligatoriu ca populatia să înţeleagă
că trebuie depozitate deşeurile separat. De asemenea operatorii trebuie
să ştie că amenzile în care nu se colectează separat pot ajunge şi până la
15.000 lei .
În anul 2016 în urma controalelor
efectuate de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu Comisariatul Caraş Severin au
aplicat un numar de 198 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de
1.894.500 lei din care un număr de 69 de avertismente si un număr de 129 amenzi
contravenţionale. Din totalul de 129 amenzi contravenţionale aplicate un număr
de 106 au fost achitate integral având un procent de încasare de 80%.
Pentru nerespectarea gestiunii deseurilor ,
depozitarea lor necontrolată, pe neconformităţi la transportul lor, amenzile contravenţionale aplicate s-au
ridicat la valoarea totală de 715.000lei, procentul fiind de 40 % din cuantumul
tuturor amenzilor.
Din acest an va intra în vigoare
taxa de depozitare a deşeurilor municipale. Scopul taxei de depozitare nu este
acela de a împovăra cetăţeanul cu o taxă în plus , ci de al responsabiliza şi
al face parte dintr-un sistem în care refolosirea şi reciclarea deşeurilor pe
care acesta le produce sunt prioritare. În Uniunea Europeană , cetăţeanul
plateşte cât gunoi produce : produce puţin - plateşte puţin , produce mult -
plateşte mult. La noi , cetăţeanul produce cât gunoi vrea şi plăteste pentru el
puţin sau în majoritatea cazurilor deloc.
Fiindcă deşi taxa de depozitare
va fi plătită de administratorul depozitului de deşeuri , ea se va duce în
cascadă , cum este si normal către operatorul de salubritate , către bugetul
primăriei si fireşte către
cetăţean. Şi la noi ca şi
la alţii , scopul taxei este nu de a aduce bani la buget , ci de a incuraja
cetăţeanul să colecteze selectiv şi să scadă cantităţile de deşeuri pe care le
produce. Adoptaă prin lege această taxă de depozitare are toate premizele să
fie amânată din nou, în condiţiile în care nici o primărie din ţară nu are
prevăzut în bugetele aprobate deja , capitole pentru acoperirea acestei taxe.
Autoritãţile administraţiei
publice locale trebuie sa ţinã seama de prevederile Strategiei naţionale de
gestionare a deşeurilor şi ale Planului naţional de gestionare a deşeurilor,
aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.470/2004, precum şi de planurile
regionale de gestionare a deşeurilor, pentru realizarea depozitelor zonale de
deşeuri municipale. Până la finalizarea depozitului ecologic de la Lupac ,
fiecare U.A.T. precum şi
operatorii autorizaţi de
salubritate sut obligaţi să elimine deşeurile numai la un deponeu autorizat pe
linie de protecţie a mediului.
Scopul sistemului de management
integrat de gestionare al deseurilor al deseurilor îl constituie crearea unui sistem modern de gestionare al
deşeurilor care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitată ,
prin stabilirea unui sistem care să trateze fiecare tip de deşeu în parte , în vederea protejării
mediului şi dezvoltarea
reciclării deşeurilor. Nu putem să trecem cu vederea cota ridicată de deşeuri
biodegradabile depozitate în depozite şi lipsa colectării selective a fracţiei
de biodeşeuri.Nu există scheme de colectare selectivă a biodeşeurilor. Gradul
de conştientizare este foarte scăzut atât la oraşe cât şi la comune şi sate.
Punerea la dispoziţia cetăţenilor din zonele rurale a unor containere pentru
compost prin POS este ca eficienţa necunoscută. Este impetuos necesar ca la
comune şi sate să se ducă o campanie de conştientizare privind creşterea
gradului de conpostare.
Nu vrem să certăm pe nimeni , dar
autorităţile locale uită că trebuie să fie administratori ai localităţilor în
care au fost aleşi şi să se pună la dispoziţia cetăţenilor care i-au votat. Din
această cauză proiectele pe POS Mediu nu s-au realizat în mare parte ,
asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
nu a funcţionat aşa cum ar fi trebuit, colectarea selectivă şi reciclarea
deşeurilor sunt încă obiective prea îndepărtate. În schimb se caută vinovaţi
pentru acestea şi nu soluţii de rezolvare a problemelor de gestionare a
deşeurilor în zonele lor de responsabilitate. Trebuie să ne gândim ce trebuie
să facem pentru ca să nu creem o dependenţă de depozitare faţă de groapa de
gunoi.
Un depozit trebuie să existe doar
pentru deşeurile care nu mai pot fi
reutilizate. Despre colectarea selectivă Legea 101 din 2006 modificată şi
completată de legea 99 din 2014 este foarte clară şi stabileşte introducerea a
patru fracţii de colectare: hârtie , mase plastice , metale ,
sticlă. Însă tot în lege se
stabileşte că dacă nu este posibil din punct de vedere tehnico-economic , se
poate adopta sistemul de colectare pe minim două fracţii. Este obligatoriu ca
populatia să înţeleagă că trebuie
depozitate deşeurile separat.Degeaba societăţile comerciale, persoanele private
şi alti producători de deşeuri colectează separat deşeurile dacă la colectare
societatea de salubritate le amestecă si le transporta aşa. Rezultă că această
colectare separată , este obligatorie nu facultativă.
O responsabilitate foarte mare o
vor avea producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase care, sunt obigaţi
să colecteze ,să stocheze şi să transporte separat în funcţie de proprietăţile
fizico-chimice aceste deşeuri astfel încât să poată asigura un grad de
protecţie a mediului şi sănătăţii populaţiei.
La fel putem spune şi despre deşeurile
provenite din echipamentele electrice şi electronice, deşeuri care ar trebui
colectate de cel puţin o dată pe trimestru. Primăriile sunt obligate conform
OUG nr.5/16.04.2015 să înfiinţeze puncte de colectare (cei puţin unul la 50.000
de locuitori), puncte de colectare mobilă
şi colectare periodică cu operatori desemnaţi. Se interzice eliminarea
DEE-urilor sub formă de deşeuri municipale nesortate.
Dacă autoritatea locală va
schimba contractele şi va cere un anumit grad de colectare separată tariful va
creşte spectaculos . La colectarea separată operarea este scumpă , colectarea
la sursă , un camion trebuie să ia hârtia , altul plasticul , altul sticla ,
după care urmează sortarea. Dar autorităţile locale sunt sărace iar gradul de
suportabilitate este scăzut.Tarifele din România nu sunt deloc peste tarifele
din UE , dar autorităţile locale din UE sunt mult mai bogate iar cetăţeanul are
mult mai multă putere de cumpărare iar astfel este echilibrată această
finanţare.
Previziunile pentru anul 2017 nu
sunt deloc îmbucurătoare în ceea ce priveşte colectarea tuturor tipurilor de
deşeuri, întrucât sistemul este complet disfuncţional , iar ţintele sunt
departe de a fi atinse datorita lipsei infrastructurii necesare. Până în anul
2015 autorităţile publice locale aveau obligativitatea să realizeze colectarea
selectivă pentru cele partu fracţii de deşeuri respectiv hartie , plstic ,
metal şi sticlă. Lucru care nu s-a întamplat . Ţinta pană în anul 2020 este de
a recupera minim 50% din masa totală a deşeurilor date spre colectare a
acestora.
Tot ca şi ţintă pentru colectarea
deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie sau demolări
până în anul 2020 este reciclarea a minim 70% din acestea.
Zona deşeurilor , mai ales a celor
menajere , este o zonă foarte grea pentru că cetăţeanul de rând s-a obişnuit să
arunce gunoiul pe câmp, să-i dea foc în jurul casei , oriunde numai să nu
plătească. Dacă înainte
de 1989 frica de miliţian
îl obliga să nu facă acest lucru, acum această frică a dispărut. Din anul 2007
încercăm prin toate mijloacele să implementăm această colectare selectivă atât
prin prevenţie cât şi prin acţiuni coercitive, dar este foarte greu.
Reprezentanţii
administraţiei publice locale de ani buni şi o spun din experienţa mea şi tuturor colegilor mei decât să sancţioneze
sau să amendeze concetăţenii că nu încheie contracte de salubritate sau ca depozitează în locuri nepermise
deşeurile prefera să bage mâna în buzunarul consiliului local şi să facă el
curat în urma lor .
Problema mare va apărea în
momentul când ţara noastră va pierde fondurile europene datorită neîndeplinirii
ţintelor la deşeuri. Astfel pe lângă amenzile pe care le vom plăti nu vom mai
avea cu ce dezvolta un sistem de management al deşeurilor competitiv,
asemenător ţărilor europene.Implementarea unui sistem naţional de colectare
selectivă nu se poate face de către Ministerul Mediului ci numai de către
autorităţile publice locale.
O parte din problemele din acest
an cu care s-au confruntat atat
autorităţile locale cât şi comisarii GNM Comisariatul Judeţean Caraş Severin şi
chiar agenţii economici care generează deşeuri au fost în principal :
• Neaplicarea de către
reprezentanţii abilitaţi ai autorităţilor statului, a sancţiunilor
prevăzute de lege în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor , a golirii de
persoane necunoscute a containerelor special amplasate pentru colectarea
selectivă şi predarea acestor cantităţi în nume propriu;
• Lipsa contractelor de salubritate , atât la unii agenţi
economici cât şi la o mare parte a cetăţenilor (mai ales a celor de la comune
şi sate);
• Refuzul unor autorităţi publice locale de a plăti
serviciul de salubritate prestat de către unii operatori economici de
salubritate;
• Imposibilitatea recuperării debitelor restante de la
anumite persoane fizice (cele cu probleme sociale) sau societăţi comerciale(intrate
în insolvenţă) de către opratorii de salubritate;
• Colectarea în amestec a tuturor deşeurilor colectate
chiar şi selectiv de către unele societăţi comerciale sau agenţi economici care
generează deşeuri;
Concluzionând , putem spune că în
anul care a trecut , ne-am confruntat cu multe probleme , legate atât de lipsa
de experienţă a autorităţilor publice locale în a se implica în realizarea obiectivelor de
mediu , nivelul scăzut de participare activă a populaţiei cât şi
nefuncţionalitatea continuă şi performantă a agenţilor economici de
salubritate. Pentru ca în acest an să putem să
îndreptăm toate aspectele negative prezentate , este necesar un efort
comun din parte tuturor factorilor abilitaţi atât la nivel local cat şi la nivel central, pentru ca ţintele propuse să devină o
realitate
Cu stimă şi deosebită
consideraţie,
COMISAR ŞEF
GHEORGHE MUNTEAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu