După rezultatele
sesiunii din toamna anului 2016 a bacalaureatului, atrăgeam atenția asupra unei
situații paradoxale. În regiunea de vest a României, dezvoltarea este limitată
de structura forței de muncă: șomaj
aproape zero și companii care cer public absolvenți de învățământ profesional,
în timp ce rata de promovare a bacalaureatului este de aproximativ 60% din
înscrieri. Cu alte cuvinte, pentru 4 din 10 tineri sistemul de învățământ oferă
soluții incerte, majoritatea acestora provenind din liceele tehnice, unde rata
de succes la bacalaureat este de aproape două ori mai mică decât cea din
liceele teoretice.
Autoritățile
competente au întreprins măsuri concrete în acest sens, ceea ce reprezintă un
prim pas spre rezolvarea situației semnalate. Pentru ca soluția să producă
efectele așteptate și să fie sustenabilă, consider importante următoarele
aspecte:
- Luarea
în considerare a bunelor practici existente la acest moment în România,
inițiate în special de companii germane, parte dintre ele în cadrul
școlilor pilot din anul școlar 2016-2017;
- Constituirea
unui cadru legal flexibil, care să țină cont de progresele înregistrate.
Consider că practica în companii este o componentă esențială, însă
definirea strictă a învățământului profesional ca învățământ dual strict
poate reduce capacitatea de reglare a sistemului și, mai mult, poate chiar
dăuna inițiativelor care funcționează la acest moment;
- Stabilirea
clară a contextului de colaborare între agenți economici, unități de
învățământ și administrație locală și centrală;
- Identificarea
modalităților optime de pregătire și motivare a resursei umane implicată
în procesul educațional din învățământul profesional.
Cred că este momentul să privim învățământul din perspectiva
oportunităților oferite, nu din cea a pedepsirii celor care nu sunt suficient
de merituoși. Avem nevoie de rute educaționale profesionale, însoțite de
certificări specifice și de modalități de conexiune cu învățământul
universitar. Este important ca o persoană care a decis să urmeze o formă de
educație profesională să aibă opțiunea să revină pe ruta universitară atunci
când dorește, fără a începe de la zero, ci ținând cont de competențele relevante
pe care le-a dobândit.
Am sprijinit și voi sprijini în continuare demersurile care așază
fundația învățământului profesional pe aceste principii. Consider că nu ne
permitem costurile așteptării, de aceea este important ca modificările
legislative să permită funcționarea învățământului profesional începând cu anul
școlar 2017-2018! Avem avantajul că unele firme germane s-au implicat deja în
această formă de învățământ, expertiza lor ar fi pusă în valoare dacă școlile
pilot din anul școlar 2016-2017 ar fi constituite în jurul acestor inițiative.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu