Situația regenerării pădurilor din județul Caraș-Severin conform prevederilor amenajamentelor silvice și a Codului Silvic

INFORMARE

prvind situatia regenerarii pădurilor din Judeţul Caraş-Severin conform prevederilor amenajamentelor silvice şi a Codului Silvic

A.      PREZENTARE GENERALĂ

                Judeţul Caraş Severin este un judeţ bine reprezentat în păduri având o suprafaţă totală de 414980 hectare ceea ce înseamnă 49% din suprafaţa judeţului, faţă de media pe ţară care este de 28% şi faţă de o medie europeană de 32%.

                Din aceste păduri se pot recolta anual 1030 mii metri cubi conform prevederilor amenajamentelor silvice, aceasta fiind o importantă resursă în economia judeţului.

                Menţionez şi subliniez faptul că în ultimii 10 ani nu s-a recoltat lemn mai mult decât posibilitatea prevăzută de amenajament . În anul 2013 s-au recoltat 827 mii metri cubi , faţă de 1030 mii metri cubi , iar în 2014: 800 mii metri cubi , faţă de 1030 mii metri cubi prevăzuţi ca posibilitate de recoltare, ceea ce reprezintă 80% din posibilitate. 

                Structura proprietăţii fondului forestier din judeţul Caraş Severin se prezintă astfel: 342232 hectare sunt fond forestier proprietate a statului roman administrat de Direcţia.Silvică Caraş Severin şi Ocolul Silvic Experimental Caransebeş, 46749 hectare sunt proprietate a unităţilor administrativ teritoriale şi 25999 hectare – proprietate a persoanelor fizice şi juridice.  Menţionez că Legea 46/2008 modificată şi completată de Legea 133/2015, prevede că este obligatorie administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice pentru întregul fond forestier naţional indiferent de forma de proprietate.

                Suprafaţa fondului forestier din judeţul Caraş Severin este administrată prin 20 de ocoale silvice, din care 18 de stat şi două ocoale ocoale silvice private.

                Din suprafaţa totală D.S.Caraş Severin administrează o suprafaţă de 324468 hectare  fond forestier, ceea ce reprezintă 78 % din totalul fondului forestier al judeţului. În acest sens informarea privind situaţia regenerării pădurii este prezentată separat, pe categorii de detinători, astfel:

               

DIRECŢIA SILVICĂ CARAŞ SEVERIN

               

            I.1 AŞEZARE, CONDIŢII GEOGRAFICE ŞI SOCIO – ECONOMICE

            Judeţul Caraş Severin este un judeţ bine reprezentat în păduri

            Direcţia Silvică Caraş Severin, prin cele 17 ocoale silvice din subordine, administrează în prezent o suprafaţă de 324.468 ha fond forestier proprietate publică a statului,si 23.780 fond forestier al Unitatilor Administrativ Teritoriale si persoanelor fizice ,administrat pe baza de contract. situate în zona de sud-vest a României.Fondul forestier este amplasat  în partea de sud a provinciei istorice Banat, în judeţul Caraş Severin, supranumit şi Banatul Montan.

                În acest ţinut s-au dezvoltat încă din secolul al XVIII-lea remarcabile structuri silvice, legate de gospodărirea unor întinse păduri grănicereşti, precum şi a unor păduri destinate exploatărilor miniere şi metalurgice care au aparţinut Uzinelor şi Domeniilor Reşiţa, care au realizat primele amenajamente silvice din ţară,urmate de amenajamentele silvice ale Comunitatii de Avere,ale Casei Autonome a Padurilor Statului .In consecinta marea majoritate a padurilor administrate de catre Directia Silvica Caras-Severin sunt paduri cultivate, in care infiintarea arboretelor este provocata si dirijata sau direct infaptuita de silvicultori .

                În ceea ce priveşte relieful judeţului Caraş Severin, acesta se caracterizează printr-o mare diversitate: 65,4% din suprafaţă o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile şi 7,3% câmpiile. Existenţa unui relief predominant muntos a determinat o reţea bogată de ape curgătoare care însumează 1302 km şi 245 ha lacuri alpine şi de baraj.

                Condiţiile pedoclimatice din această parte a ţării au permis prezenţa tuturor speciilor forestiere cunoscute în ţară, asociate în toate formaţiile forestiere, determinând în acelaşi timp complexitatea intervenţiilor în pădure, în vederea gospodăririi judicioase a acestei avuţii naţionale.

I.2. INDICATORII DE BAZĂ AI FONDULUI FORESTIER

           

            A. Suprafaţa fondului forestier-

                Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică a statului administrat de Direcţia Silvică Caraş Severin este de 324.468 ha, din care 318.997  ha sunt păduri: din acestea 213.234 ha (67,1%) sunt în grupa I funcţională şi 104.500 ha(33,9%) sunt în grupa a II-a funcţională.

                Repartiţia celorlalte terenuri din fondul forestier se prezintă după cum urmează:

                terenuri pentru cultura pădurilor:

pepiniere – 41 ha,

plantaje   -  19 ha.

                terenuri pentru producţia silvică:

terenuri pentru hrana vânatului – 961 ha,

ape curgătoare                            -  17 ha,

păstrăvării                                   -  13 ha,

                terenuri care servesc nevoilor de administrare silvică

drumuri forestiere                 - 1154 ha,

spaţii de cazare                      -    72 ha,

linii izolatoare                       -     51 ha.

                Alte terenuri (neproductive, ocupaţii şi litigii, etc.) - 3203 ha.

                B. Structura pădurilor pe specii

                Proporţia pe grupe de specii se prezintă in  graficul II 1:

C. Structura pădurilor pe clase de vârstă

                După cum se poate observa în graficul nr. II 2 pădurile cuprinse în clasele I – IV de vârstă sunt reprezentate relativ proporţional, clasa a V-a fiind mai redusă(10%), înregistrându-se un excedent de arborete exploatabile, cu vârste  de peste 100 ani, care ocupă 25% din suprafaţă, constituite în majoritate din făgete seculare cvasivirgine, în judeţ fiind concentrată cea mai mare resursă de lemn de fag din ţară.

                                                               

                D) Structuta pădurilor pe clase de producţie

                Cele mai mari suprafeţe de pădure sunt de productivitate superioară şi mijlocie cuprinde în clasele 1 – 3 (76%), iar pădurile din clasele IV şi V de productivitate inferioară 24%, după cum se poate observa din graficul nr. II 3 şi respectiv

E. Alţi indicatori ai fondului forestier

                fondul lemnos total – 78.161.000 mc,

              volumul mediu al masei lemnoase pe hectar – 245 mc,

             creşterea medie anuală – 4,7 mc/an/ha,

           consistenţa medie – 0,85,

           regim de cultură – codru – 99.4% şi crâng – 0,6%,

                         tratamente aplicate: - tăieri succesive 14,2%,

                                                    - tăieri progresive – 45,2%,

                                                    - tăieri grădinărite şi cvasigrădinărite – 34,8%,

                                                          - tăieri de refacere – substituire – 3,7% 

                                                          - tăieri de crâng – 2,1%.

II. REGENERAREA PADURII

                II.1.GENERALITATI PRIVIND REGENERAREA PADURII

                Prin regenerare se intelege procesul de instalare a unei noi paduri in locul celei exploatate ori in curs de exploatare sau crearea unei paduri pe terenuri apte acestui scop.

                Procesul complex de regenerare a padurilor au rol in ansambulul masurilor silviculturale de instalare ,mentinerea vegetatiei forestiere ,asigurarea continuitatii productiei de lemn si consolidarea ecologica a padurilor .Acest proces biologic se realizeaza treptat pe masura ce padurea ajunsa la varsta exploatarii dispare si este inlocuita de o noua generatie ,constituita in cea mai mare parte din aceleasi specii

                Regenerarea padurilor se  face fie sub masivul arboretului matern ,prin taieri speciale ,care provoaca regenerarea naturala ,fie in teren deschis ,mai ales prin impaduriri .

                Regenerarea padurii este executata in stransa corelatie cu procesul de exploatare a padurii .Prin tratamentele aplicate se urmareste in primul rand regenerarea naturala a padurilor .Exista si situatii in care sunt prevazute taieri rase ,pe parchete mici ,pana la 3 ha .In aceste suprafete se executa lucrari de substituiri sau de refacere a arboretelor derivate ( care au in compozitie specii forestiere cu valoare ecoprotectiva si productiva mica ).Aceste taieri sunt urmate de impaduriri pe toata suprafata parcursa cu taieri.Conform Codului Silvic .

                Lucrarile de regenerare si ingrijire a padurilor se executa in conformitate cu prevederile Codului Silvic si a amenajamentelor silvice .Finantarea acestor lucrari se face din Fondul de Conservare si Regenerare a Padurilor prevazut de Codul Silvic si care prevede urmatoarele :

                ,Art. 33.- (1) Administratorul fondului forestier proprietate publica a statului si proprietarii de paduri au obligatia sa infiinteze fondul de conservare si regenerare a padurilor purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si avand regimul rezervelor fiscale. Fondul se afla la dispozitia si in contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se constituie din urmatoarele resurse:
a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publica a statului, in cazul in care nu se ofera teren in compensare;
b) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publica a statului;
c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului;
d) contravaloarea despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publica;
e) 50% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata;
f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenita din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura „Marin Dracea”, si de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestiera, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b);
g) sumele reprezentand cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetatiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensarii/ocuparii temporare, precum si cheltuielile necesare pana la realizarea starii de masiv pentru terenurile din fondul forestier national;
h) sumele reprezentand contravaloarea efectelor determinate de functiile de protectie, ecologice si sociale ale padurilor;
i) alocatii de la bugetul de stat.
(3) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se foloseste pentru:
a) regenerarea suprafetelor parcurse cu taieri;
b) impadurirea terenurilor goale inregistrate in amenajamentul silvic sau a celor preluate in scopul impaduririi;
c) reinstalarea padurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier national;
d) efectuarea lucrarilor de ajutorare si de ingrijire a regenerarilor naturale si de ingrijire a culturilor tinere existente;
e) efectuarea lucrarilor in resursele genetice forestiere inscrise in Catalogul national al materialelor forestiere de reproducere;
f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea padurilor afectate de calamitati;
g) efectuarea lucrarilor de degajari si curatiri;
h) cumpararea de terenuri cu destinatie agricola sau forestiera, in conditiile legii;
i) gospodarirea padurilor cu functii speciale de protectie, in conditiile in care nu este reglementat procesul de productie lemnoasa;
j) efectuarea studiilor si lucrarilor de protectie a padurilor;
k) imprejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerari naturale si a plantatiilor
(4) Constituirea fondului de conservare si regenerare a padurilor pentru resursele prevazute la alin. (2) lit. f) se face la data valorificarii acestora. Alimentarea fondului de conservare si regenerare a padurilor se face la data la care resursele prevazute la alin. (2) devin exigibile.
(5) Evidenta fondului de conservare si regenerare a padurilor se tine pe proprietar.
(6) Sumele ramase disponibile din acest fond la sfarsitul anului calendaristic se reporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie, cu exceptia celor prevazute la alin. (2) lit. i).
(7) In cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale, dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor pentru destinatiile prevazute la alin. (3) lit. a)-d), sumele ramase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.
(8) Lucrarile prevazute a fi finantate din fondul de conservare si regenerare a padurilor pot fi realizate si cu resurse financiare din afara acestuia.”

        II.2.STADIUL ACTUAL AL REGENERARILOR DIN CADRUL DIRECTIEI SILVICE CARAS-SEVERIN

        In toamna acestui an a fost executat controlul anual al regenerarilor etapa a II- a .Aceasta lucrare se executa in fiecare toamna ,in perioada 1 septembrie 15 noiembrie si are ca scop determinarea reusitei regenerarilor si modul in care  acestea s-au dezvoltat ,precum si de a stabili lucrarile ce trebuiesc executate in continuare in vederea realizarii compozitiei tel si a starii de masiv ,la termen.

                A fost supusa controlului anual al regenerarilor  etapa a -II-a  suprafata de 4327 ,2 ha din care 1173,16 ha regenerari artificiale si 3111,14 ha regenerari naturale.Din aceasta suprafata 3,3 ha regenerari artificiale sunt amplasate in fond forestier administrat cu contract ,iar diferenta este fond forestier administrat de Regia Nationala a Padurilor -Romsilva

                Din totalul regenerarilor supuse controlului anual al regenerarilor etapa a II -a ,ponderea cea mai mare o au regenerarile naturale,respectiv 72 %  Regenerarea naturala este cea mai utilizata si cea mai indicata metoda  de regenerare in cazul arboretelor si al statiunilor forestiere din cadrul Directiei Silvice Caras-Severin, realizandu-se in general arborete cu compozitii corespunzatoare tipului natural fundamental de padure,valoroase ,rezistente la factori vatamatori si cu productivitate mare.La marea lor majoritate specia preponderenta este fagul si doar in mica masura ,la ocoalele de campie si deal specii de cvercinee.

                 Suprafetele regenerate artificial  si aflate in control sunt de 1173,16 ha ,din care  42,9 ha executate pe terenuri degradate preluate si 3,3 ha in fond forestier privat administrat cu contract . Regenerarile artificiale reprezinta 28 % din totalul regenerarilor  si sunt  efectuate in completarea regenerarilor naturale in cea mai mare parte dar si in poieni si goluri si dupa taieri de substituire a arboretelor derivate.Datorita cererii mari de lemn de foc se constata in ultimii doi ani o crestere a suprafetelor pe care s-au facut taieri de substituire. Completarile in regenerarile naturale s-au efectuat in special cu puieti din specii de rasinoase si specii principale de amestec (pam,fr,ci etc) si doar in mica masura cu specii principale de baza (cvercinee,fag ) acestea fiind asigurate din regenerare naturala, iar in celelelate categorii de terenuri de impadurit s-au respectat compozitiile stabilite de amenajamentele silvice si normele tehnice in vigoare .Pentru  anul 2015 au fost prevazute lucrari de completari  pe o suprafata de 61,57  ha  si refaceri pe 1,5  ha Aceste lucrari au fost efectuate pe toata suprafata programata cu puieti corespunzatori ,care vor asigura realizarea starii de masiv la termenul prevazut.

      Au fost analizate comparativ si cheltuielile inregistrate la regenerarile naturale  si cele artificiale,constatand ca efortul finanaciar la regenerarile naturale este de aproximativ 5-6  ori mai mic decat la impaduriri si prin urmare s-au facut propuneri ca in cazul arboretelor prevazute in anii urmatori la taieri definitive sau de racordare sa se execute lucrari de ajutorare a regenerarii naturale prin lucrari de stimulare a instalarii semintisului si chiar semanaturi directe sub  masiv.

        In decursul anului 2015 au fost inregistrate pierderi din calamitati pe o suprafata de 35,54  ha pentru care au fost intocmite acte de calamitate si au supuse aprobarii in Comitetul Director al Directiei Silvice Caras-Severin. In aceste suprafete au fost prevazute lucrari de refaceri pe 3,2 ha in regenerari artificiale si 5 ha in regenerari naturale,in cazul pierderilor totale  si completari  pe 27,34  ha .Pierderile au fost provocate de secetea execesiva din acest an si de incendii de padure . Pe langa pierderile din calamitati au fost inregistrate si pierderi tehnologice inscrise in fisele de teren ,iar acolo unde acestea au fost cuprinse intre 5%-25 % ,au fost prevazute lucrari de completari.

          Cu ocazia efectuarii controlului anual al regenerarilor etapa a -II-a ,au fost stabilite ,lucrarile ce urmeaza a fi executate in anul 2016 in vederea realizarii starii de masiv la termen .La regenerarile artificiale ramase in control , au fost prevazute lucrari de ,descoplesiri pe 1387,85 ha,mobilizari pe 127,10 ha  , revizuiri pe 120,31 ha si refaceri pe 3,2 ha .La regenerarile naturale ramase in control au fost prevazute  lucrari de refaceri pe 5 ha ,descoplesiri pe 791,40 ha, degajari pe 374,44 ha,curatiri pe 24,95 ha si   depresaj pe 21ha .Volumul acestor lucrari sunt stabilite  in concordanta cu normele in vigoare si situatia din teren si se apreciaza ca sunt absolut necesare in vederea conducerii arboretelor si atingerea starii  de masiv la termenele prevazute.Pana in acest an ,pentru ingrijirea regenerarilor naturale a fost utilizata norma de la ajutorarea regenerarii naturale ,dar urmare indicatiilor primite si a reanalizarii situatiilor din teren ,au fost instruiti presedintii comisiilor la nivel de ocol pentru stabilirea concreta a lucrarilor ce se impun in teren ,astfel ca au fost prevazute in special lucrari de descoplesiri si degajari.

                Pe langa suprafetele existente in fondul forestier ,Directia Silvica Caras-Severin a preluat si terenuri degradate ,pe care s-au executat lucrari de regenerare ,in vederea reintroducerii acestora  in circuitul productiv ,astfel in anul 2003 ,in baza HG.75/2003  a fost preluata ,de la SC Miniera Anina o suprafata de 190,2 ha teren pe care au fost executate lucrari aferente mineritului .Incepind cu anul preluarii si pana in prezent au fost executate lucrari de impaduriri cu specii cu exigente reduse fata de conditiile pedostationale ,respectiv pin negru, salcioara, salcam, plop tremurator,mesteacan si au fost executate lucrari de ingrijire .In prezent mai este in control o suprafata de 21,5 ha ,care nu a realizat inca starea de masiv .De asemenea ,urmare unor solicitari de scoateri de terenuri din fondul forestier administrat de catre Directia Silvica Caras-Severin ,pentru amplasarea unor obiective de interes national a fost oferit prin compensare , teren in suprafata de 5 ori mai mare decat suprafata scoasa din fond ,astfel suprafata de fond forestier a fost marita prin preluarea ,in baza Hotararilor de Guvern cu 80,1 ha destinate instalarii vegetatiei forestiere. Suprafata respectiva a fost preluata de catre Ocolul Silvic Bocsa Romana si a fost impadurita in totalitate .In prezent se executa lucrari de ingrijire a plantatiilor tinere,iar pentru anul 2019 este prevazuta realizarea starii de masiv .

        In anexa sunt prezentate urmatoarele   :

        1. Situatia regenerarilor supuse controlului anual al regenerarilor la Directia Silvica Caras-Severin in toamna 2015 .

        2. Situatia regenerarilor in cadrul subunitatilor Directiei Silvice Caras-Severin ,pe ultimii 5 ani.

        3. Evolutia regenerarilor pe 10 ani .

PREOCUPĂRI PENTRU MĂRIREA SUPRAFEŢEI FONDULUI FORESTIER ŞI ATRAGEREA ÎN CIRCUITUL ECONOMIC A TERENURILOR DEGRADATE

               Deşi judeţul nostru este bine reprezentat, iar ponderea pădurilor în suprafaţa judeţului este peste media pe ţară şi peste media pe Uniunea Europeană, există preocupări pentru mărirea acestei suprafeţe în special prin atragerea în circuitul economic a suprafeţelor de teren degradat existente şi împădurirea acestora prin actualii deţinători.

                În acest sens D.S.Caraş Severin a preluat prin H.G. 75/2003 suprafaţa de 190,2 hectare teren degradat în zona Crivina la O.S.Anina, care a fost împădurită, în prezent existând 21,5 hectare care nu au realizat reuşita definitivă. Ulterior au fost preluate suprafeţe de teren oferite în compensare pentru scoateri definitive de terenuri din fond forestier ( de 5 ori mai mari) care au fost împădurite în toamna anului 2012 şi în primăvara anului 2013 la O.S.Bocşa Română: 80,1 hectare.

                 Începând cu anul 2006 au fost demarate lucrări de execuţie în 16 perimetre de amenliorare cu o suprafaţă totală de 658,4 hectare. Aceste lucrări au făcute pe terenuri degradate aparţinând primăriilor din judeţ, cu acordul proprietarilor, suprafeţele respective intrând în fondul forestier al unităţilor administrative teritoriale. În prezent 613,4 hectare sunt cu reuşită definitivă, iar 45 de hectare au fost calamitate.

                   

               

CONCLUZII

              Din analiza materialului prezentat pe deţinători de fond forestier se pot reţine următoarele aspecte:

              - nu există suprafeţe neregenerate, care să încalce prevederile articolului 30 din Codul Silvic

              - evoluţia cantitativă a regenerărilor se justifică prin creşterea procentului de recoltare a masei lemnoase din posibilitatea prevăzută în amenajamente

              - procentul mare al regenerărilor naturale 80% pe judeţ, se justifică prin aplicarea tratamentelor cu regenerare naturală cu perioadă lungă de regenerare (tăieri progressive şi tăieri grădinărite) conform prevederilor amenajamentelor şi codului silvic,

               - speciile prevăzute în compoziţia de regenerare sunt conform normelor tehnice pentru regenerarea pădurilor şi sunt în concordanţă cu tipul natural de pădure şi cu condiţiile staţionale,

               - lucrările de întreţinere ale regenerărilor naturale şi artificiale se efectuează conform prevederilor din devizele de execuţie aprobate.

PREOCUPĂRI PENTRU PERIOADA URMĂTOARE

- identificarea terenurilor degradate şi valorificarea lor în circuitul economic prin împădurire,

- întocmirea documentaţiilor şi asigurarea surselor de finanţare din surse de la bugetul de stat şi din fonduri accesate de la Uniunea Europeană,

- controlul şi urmărirea lucrărilor de regenerare în aşa fel încât să fie respectate prevederile articolului 30 din Codul Silvic( împădurirea în termen de 2 ani de la ultima tăiere),

- urmărirea efectuării tăierilor definitive numai după ce regenerarea a fost asigurată în procentele prevăzute de actele normative,

- urmărirea asigurării materialului săditor din resurse proprii,

- mediatizarea ctivităţii de împădurire, în special în rândul tinerilor, care să ducă în timp,  la formarea unei conştiinţe silvice.

G.ARDA  FORESTIERĂ  JUDEŢEANĂ CARAŞ SEVERIN