RESTAURAREA ŞI CONSERVAREA MONUMENTELOR ISTORICE DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN ÎN 2015 – GREUTĂŢI ÎNTĂMPINATE ŞI PROPUNERI PENTRU REMEDIERE

INFORMARE PRIVIND RESTAURAREA ŞI CONSERVAREA MONUMENTELOR ISTORICE DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN ÎN 2015 – GREUTĂŢI ÎNTĂMPINATE ŞI  PROPUNERI PENTRU REMEDIERE

 Prezintă: Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin.

,,O naţiune care nu îşi cunoaşte trecutul nu îşi va putea  asigura viitorul”  Nicolae Iorga ( 1871 – 1940 )  istoric şi om politic român

                În absenţa continuităţi şi a repetatelor crize care nu ocolesc nici domeniul protejării şi al restaurării monumentelor istorice, această
activitate importantă pentru păstrarea memoriei colective a poporului român se desfăşoară într-un climat impredictibil...iar planul existent de restaurare a monumentelor din Caraş-Severin se reia, an de an, în speranţa instaurării unei stabilităţi benefice, atât pentru clădiri simbol, cât şi pentru situri arherologice.

                O problemă cu caracter permanent întămpinată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş-Severin vine din faptul că administraţiile publice locale (aici nu ne referim doar la comune, ci şi la oraşe!), la eliberarea Certificatelor de Urbanism, de multe ori, nu solicitată beneficiarului să obţină şi Avizul Ministerului Culturii, respectiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin. Certificarea existenţei monumentelor istorice, a zonei de protecţe a acestora, sau a siturilor arheologice, se face de câtre specialişti acreditaţi, şi, ca atare, trebuie solicitat Direcţei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin Avizul, iar Direcţia de Cultură stabileşte, în funcţe de solicitarea beneficiarului, dacă este sau nu necesar acesta.

                A doua importantă problema vine din faptul că o singură dată pe lună are loc Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, la Timişoara, Comisie care stabileşte concret, după caz, care lucrări pot fi avizate, cu respectarea tututror prevederilor legale în vigoare. Întărzierea în eliberarea Avizelor Direcţeie Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin provine din faptul că documentaţia prezentată la Comisie poate fi incompletă, iar Comisia poate solicita completarea dosarelor şi cu alte documente, ceea ce înseamnă întărziere cu încă o lună.

                În ceea ce priveşte stadiul de restaurare şi consolidare a monumentelor din Caraş-Severin, problematică diversă şi prima în atenţia instituţiei este staţiunea Băile Herculane. Enumerăm sintetic şi punctual situaţia din Băile Herculane:

- Monumentele din localitatea Băile Herculane au intrat în starea de degradare de aproximativ un secol, încă de la sfârşitul primului Război Mondial, din anul 1919, odată cu destrămarea Imperiului Autro-Ungar şi cu schimbarea proprietarilor. Degradarea a continuat şi în epoca comunistă, fiind "finalizată" de privatizarea păguboasă din anii '90;

-  Abia acum patru ani, respectiv din anul 2011 cele mai importante monumente istorice, bijuterii de arhitectură balneară, au devenit proprietatea diverşilor oameni de afaceri, capabili să le restaureze;

- Deşi ritmul de restaurare pare foarte încet, date fiind starea de degradare al acestora,restaurarea nu se poate face într-un ritm mai alert;

- Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş-Severin a urmărit îndeaproape procesul de restaurare şi a pus la dispoziţie sprijinul logistic necesar obţinerii avizelor pentru toate fazele de restaurare solicitate şi pentru toţi proprietarii;

- Instituţia a aplicat amenzi pentru nerespectarea prevederilor legale privind protecţia monumentelor istorice Primăriei Băile Herculane, atunci când a fost cazul;

- Pentru a actualiza starea juridică a monumentelor istorice Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş - Severin a solicitat în repetate rânduri Primăriei Băile Herculane să precizeze actualii proprietari ai monumentelor istorice.

Menţionăm totodată şi următoarele:

- Planul Urbanistic General (P.U.G) al oraşului Băile Herculane este dat în lucru unei echipe complexe de proiectanţi care vor încerca să identifice şi să propună soluţii pentru principalele disfuncţionalităţi înregistrate în zonele monumentelor istorice ale oraşului. Precizăm aici că una din principalele disfuncţionalităţi este lipsa parcărilor şi acceselor carosabile la nivel de clădire monument pentru aproape toate aceste obiective. De asemenea specificăm că în atenţia lor sunt şi probleme legate de starea şi statutul reţelelor de edilitare, amenajările peisagere limitrofe monumentelor, prezenţa impactului fondului construit existent asupra acestora, etc.;

- S-au început lucrările de restaurare ale faţadei principale şi învelitorii corpului Complexului Apollo, lucrare care a primit autorizaţie de construire;

- S-au executat lucrări de proiectare pentru obiectivul 1811, dar din cauza schimbării proprietarului, acestea au fost momentan sistate ;

- În anii anteriori s-au realizat lucrări de consolidare şi restaurare la Pavilionul nr.5, amplasat în Piaţa Hercules;

- Se efectuează momentan lucrări de intervenţie la Parcul Central, monument de categoria A, lucrare autorizată şi avizată de Ministerul Culturii. Tipologia de lucrări va consta în: reconfigurarea aleilor pietonale ale parcului, amenajarea complexă peisageră a acesteia, înlocuirea sistemului de iluminat şi a pieselor de mobilier urban, refacerea fântânii arteziene existente, reîmprospătarea fondului arborifer existent, etc.;

- Se operează lucrări de restarare şi consolidare la Cazinoul amplasat în Parcul Central, lucrare autorizată de Ministerul Culturii;

- Se realizează lucrări de consolidare ale Podului Roşu peste Cerna, de asemenea lucrare posedând autorizaţie de construire şi toate avizele legale;

- S-a realizat restaurarea şi consolidarea parţială a Vilei Elisabeta printr-un program de finanţare naţional;

- Este în curs de execuţie lucrarea de refacere a sistematizării verticale a Pieţei Hercules. Aceste lucrări vor cuprinde refaceri de paviment, refacerea reţelelor edilitare, refacerea spaţiilor verzi, inserarea elementelor de iluminat şi mobilier urban.

Pe lângă lucrările enumerate mai sus s-au mai realizat şi lucrări de reparaţii curente la alte obiective monument istoric aflate în zona centrală a oraşului Băile Herculane.

În proprietatea Primăriei Băile Herculane se află în continuare Băile Imperiale Neptun la care în urma intemperiilor a căzut acoperişul degradând interiorul Băilor Imperiale, care sunt monument de importanţă naţională. În acest sens Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş-Severin a solicitat Primăriei Băile Herculane găsirea de soluţii urgente. Ca urmare a cestui fapt Primăria Băile Herculane a solicitat preemţiune în încercarea de-a vinde monumentul unor investitori capabili să îl restaureze, Primăria fiind în incapacitate financiară de a restaura monumentul istoric.

Alte lucrări de restaurare din judeţul Caraş-Severin:

-  Lucrări de restaurare , reabilitare, consolidare ale Palatului Episcopiei Caransebeşului- lucrare autorizată cu autorizaţia nr.220/17,12,2014, emisă de primăria Caransebeş (s-a întocmit PT+ DDE , documentaţia fiind înaintată la CNI pentru finanţare în decembrie 2014);

-   Intervenţii (restaurare + consolidare ) Pavilion 1811 Băile Herculane (lucrare cu proprietar privat, care a obţinut Certificat de Urbanism nr. 11 ianuarie 2014, momentan sistată, prin schimbarea proprietarului);

-   Intervenţii de urgenţă Biserica Mănăstirii Vărădia – mai 2013

-   Intervenţii de urgenţă Biserica Secăşeni, februarie 2014

Teme de proiectare:

A. Reabilitare, consolidare + restaurare Episcopia Caransebeşului- -tema de proiectare + fişa monumentului depusă la MCC în 2012- temă acceptată, fără acordare de fonduri;

B. tema de proiectare pentru Ansamblul istoric :

Mănăstirea „Înălţarea Domnului” ,comuna Socol , sat Baziaş, judeţul Caraş-Severin, înscris în Lista monumentelor istorice 2009 sub cod: CS-II-a-A-10972 , compus din :  (biserica (CS-II-m-A-10972.01), chilii -ruine(CS-II-m-A-10972.02)- zid de incintă (CS-II-m-A-10972.03)

-data întocmirii temei : 28.04.2011

-tema a servit la încredinţarea proiectării unei firme din România, care  a întocmit toate fazele de propiectare, a obţinut autorizaţia de construire şi toate avizele, dar s-a blocat finanţarea execuţiei, nefiind ridicată pe SEAP

C.Denumirea obiectivului: Restaurare faţade imobil OCPI Reşiţa

Amplasament:  Caraş-Severin, Reşiţa, str. Traian Lalescu nr.11

Beneficiar : Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Caraş Severin reprezentat de Director Gheorghe Roşeţi

Reşiţa, str. Traian Lalescu nr.11

-data elaborării temei : 25.11.2014

În anexă sunt menţionate actele normative pe baza cărora se emit Avizele Direcţei Judeţene pentru Cultură, atât pentru monumente istorice cât şi pentru situaţiile care vizează siturile arheologice.

-    LEGEA 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată la 20.11.2006);
-    Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2398/25.06.2008 pentru reorganizarea activităţii de atestare a specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice şi pentru aprobarea normelor metodologice privind atestarea acestora;
-    Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2260/18.04.2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice;
-    Anexa: Normă metodologică din 18.04.2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice;

-    Ordinul ministrului culturii şi cultelor 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric şi a conţinutului acestuia;

-    Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2435/25.10.2006, privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi a Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice;
-    Ordin nr. 2260/22.06.2006 pentru precizarea indicatoarelor de norme de deviz pentru ofertare şi decontarea situaţiilor de lucrări de consolidare şi restaurare-conservare a monumentelor istorice;
-    Ordin nr. 2237/27.04.2004 privind aprobarea Normelor metodologice de semnalizare a monumentelor istorice;
-    Dispozitie nr. 4300/3.11.2005 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii in domeniul avizarii în cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, a secţiunilor de specialitate ale acesteia şi a Comisiilor Regionale ale Monumentelor Istorice.;

-    Dispoziţia nr. 5596/01.08.2007 pentru completarea Dispoziţiei nr. 4.300/03.11.2005 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul avizării;
-    LEGEA 157/1997  privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei adoptată la GRANADA la 3.10.1985 şi semnată de România la 22.06.1996;
-    LEGEA 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate;
-    LEGEA 564/2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial;
LEGEA 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului adoptată la Florenţa la 20.10. 2000;
-    H.G.R. 1309/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia;
-    H.G.R. 610/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de acordare a creditelor necesare efectuării de lucrări de protejare la monumentele istorice deţinute de persoanele fizice sau juridice de drept privat;
-     H.G.R. 1430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situaţiile în care Ministerul Culturii şi Cultelor, respectiv autorităţile administraţiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare şi de intervenţie asupra monumentelor istorice, proporţia contribuţiei, procedurile, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, oraşul sau comuna (M.O. nr. 905/18 decembrie 2003);
-     H.G.R. 493/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şi a Metodologiei privind elaborarea şi conţinutul-cadru al planurilor de protecţie şi gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial;
O.M.C.C. 2112/2002 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor;

-     Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil 

-     ORDONANŢA nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional - Republicare;
-     Legea nr. 150/1997 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992 şi semnată de România la 22.06.1996;
-     Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2183/2007 pentru aprobarea Metodologiei pentru evaluarea financiară a prejudiciului adus  patrimoniului cultural naţional imobil - monument istoric sau sit arheologic;
-     Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2518/2007 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a procedurii de descărcare de sarcină arheologică;
-     Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2066/2007, pentru aprobarea Metodologiei şi Criteriilor de finanţare pentru şantierele arheologice finanţate din bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor;
-     Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2065/2007 privind instituirea Programului Naţional de Cercetare Arheologică şi Arhitecturală „Centrul Istoric al Municipiului Bucureşti”;
-     Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2483/2006 privind aprobarea Listei zonelor de interes arheologic prioritar;
-     Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2222/2006 pentru aprobarea Metodologiei pentru înscrierea în Registrul Arheologilor;
-     Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2458/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind administrarea Repertoriului Arheologic Naţional;
-    Ordinul ministrului culturii nr. 2071/2000, pentru instituirea Regulamentului de organizare a săpăturilor arheologice din România;
-    Dispoziţia nr. 6121–VN/30.08.2007, privind  unele măsuri pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii personalului angajat pentru efectuarea săpăturilor arheologice şi a măsurilor tehnice necesare, privind protejarea acestora;
-    Codul Deontologic al Arheologilor din România (aprobat de Comisia Naţională de Arheologie, Deva 24.05.2000);
-    OMCPN nr. 2463/2011 privind finanţarea cercetărilor arheologice sistematice;
-    OMCPN nr. 2562/2010 privind autorizarea cercetărilor arheologice;
-    OMCPN nr.2178/2011 privind autorizarea cercetărilor arheologice;
-    OG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional;

 Prezintă: Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin.

                                        DIRECTOR EXECUTIV

                                          dr.fil.Liubiţa Raichici