Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



vineri, 9 ianuarie 2015

Salvarea peisajului cultural minier Roșia Montană și promovarea unui model de dezvoltare durabilă

 A 18-a Adunare Generală a ICOMOS
Florența, Italia
9 – 14 noiembrie 2014
Rezoluția 18GA 2014/19

Salvarea peisajului cultural minier Roșia Montană și promovarea unui model de dezvoltare durabilă
[propusă de ICOMOS România, susținută de ICOMOS Ungaria, ICOMOS Germania și CIAV]
 A 18-a Adunare Generală:
Reamintind rezoluția nr. 20 adoptată la a 13-a Adunare Generală (Madrid, 2002); rezoluția nr. 1b adoptată la a 14-a Adunare Generală Extraordinară (Cascada Victoria, 2003); rezoluția Conferinței ICOMOS desfășurată la Pécs, Ungaria, 22 27 mai 2004, Declarația ICAHM despre abordarea mineritului la Roșia Montană, redactată la Lyon, Franța, la Conferința Asociației Europene a Arheologilor, 9 septembrie 2004; rezoluția nr. 8 adoptată la a 15-a Adunare Generală (Xi’an, 2005); rezoluția nr. 4 adoptată la a 16-a Adunare Generală (Quebec, 2008); rezoluția nr. 22 adoptată la a 17-a Adunare Generală (Paris, 2011) și rezoluția Comitetului Executiv al ICOMOS (San José, Costa Rica, 2013);

Reamintind toate acțiunile întreprinse de ICOMOS și Comitetul său Național Român în vederea soluționării acestui conflict și pentru a determina recunoașterea internațională a acestui peisaj cultural și arheologic excepțional asociat activităților miniere istorice;
Luând în considerare declarațiile altor instituții și organisme oficiale, științifice și profesionale și cele ale ONG-urilor și comunităților religioase, prin care își exprimă îngrijorarea în acest caz;
Luând act de lipsa oricărei reacții a autorităților române în raport cu apelurile repetate, menționate anterior, din partea profesioniștilor și a societății  civile internaționale și românești;
Luând act cu satisfacție de faptul că în 2013 Parlamentul României a respins cu o enormă majoritate propunerea legislativă privitoare la proiectul minier de la Roșia Montană, așa cum fusese înaintată de Guvern;
Considerând că această reacție democratică deschide cale pentru o nouă abordare a reabilitării vieții sociale a zonei, pornind de la protejarea, reabilitarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural al localității Roșia Montană și al regiunii;
Luând în considerare decizia Europa Nostra de a înscrie Roșia Montană în lista celor mai periclitate monumente și situri ale Europei și, în consecință, angajamentul acestei organizații de a contribui la conturarea unei noi paradigme de dezvoltare a zonei, pentru care organizații precum ICOMOS pot contribui pe deplin la procesul de elaborare;
Afirmând încă o dată semnificația excepțională a Roșiei Montane – anticul Alburnus Maior, un peisaj cultural care a evoluat de-a lungul a două milenii, de la vestigiile unice ale sistemului minier subteran roman, trecând prin Evul Mediu, Renaștere și Epoca Modernă, împreună cu târgul minier tradițional, moștenit din perioada habsburgică;
Reiterând îngrijorarea profundă privitoare la operațiunile miniere care, după mai mult de un deceniu de apeluri de alarmă internaționale la nivel înalt și declarații de sprijin, după acțiuni naționale în apărarea patrimoniului desfășurate, continuă să amenințe Roșia Montană și împrejurimile sale;
Recunoscând necesitatea de a lansa măsuri de urgență pentru salvarea, conservare și restaurarea elementelor patrimoniului Roșiei Montane și pentru promovarea unui model de dezvoltare viabil și sustenabil, bazat pe bogatele resurse ale patrimoniului cultural și natural al zonei;
Considerând relevanța globală a cazului Roșia Montană, pentru atâtea alte situri istorice și peisaje culturale aflate sub amenințarea mineritului contemporan, la scară mare, în carieră deschisă,
Solicită din nou autorităților responsabile cu gestiunea, protejarea și conservarea patrimoniului României să își întărească angajarea în domeniu și să garanteze acordarea de precedență protejării, conservării și punerii în valoare a patrimoniului cultural în fața presiunilor venite din industrie și construcții, și să implementeze în consecință politici și bune practici, în acord cu prevederile tuturor cartelor și convențiilor internaționale relevante adoptate de România;
Își exprimă din nou dorința de a colabora cu autoritățile sus-numite și de a le oferi disponibilitatea rețelei sale profesionale pentru a le asista în această misiune, pentru a transforma Roșia Montană într-un model de identificare și aplicare a unor politici și practici corespunzătoare în domeniul conservării locurilor istorice;
Cere Comitetului Executiv [al ICOMOS, n. tr.] să înființeze un grup de lucru pentru Roșia Montană în cadrul ICOMOS, alcătuit din reprezentanți ai comitetelor sale științifice relevante (de ex. CIAV [Comitetul Internațional pentru Arhitectură Vernaculară], CIVVIH [Comitetul Internațional pentru Orașe și Sate Istorice], ICAHM [Comitetul Internațional pentru Gestiunea Patrimoniului Arheologic], ISCCL [Comitetul Științific Internațional pentru Peisaje Culturale]), având sarcina de a propune un plan și o foaie de parcurs pentru elaborarea unui set de principii pentru dezvoltarea durabilă a zonei Roșia Montană, pornind de la reabilitarea și punerea în valoare a resurselor sale culturale și naturale. Grupul de lucru va fi deschis să colaboreze și primească contribuții din partea altor organizații, cum ar fi Europa Nostra, TICCIH [Comitetul Internațional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial], etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu