Astfel, în data de 7 septembrie 2006, în urma unui conflict inițial dintr-un bar între două persoane de etnie romă din comunitatea din Apalina și un polițist, mai multe echipaje de poliție însoțite de forțele speciale au descins în Apalina, cu scopul de a înmâna două invitații procedurale pentru cei doi romi implicați, moment în care s-a iscat un conflict între mai mulți romi și polițiști, aceștia din urmă utilizând necorespunzător și în mod abuziv mijloacele din dotare, respectiv arme de foc, spray-uri cu gaz lacrimogen etc.
CEDO a condamnat România pentru încălcarea drepturilor omului, respectiv a dreptului la viață, a dreptului la integritate fizică și a dreptului de a nu fi supus discriminării. S-a avut în vedere modul defectuos în care a fost derulată anchetă de către organele de urmărire penală, fiind astfel omisă constatarea și sancționarea promptă a neregulilor săvârșite prin purtarea abuzivă a polițiștilor, fapte ce au generat suferințe medicale majore, constatate prin certificate medico-legale, în rândul membrilor comunității de romi din Apalina, jud Mureș.
Un lucru extrem de important este faptul că instanța europeană a subliniat că forțele de ordine nu pot fi folosite în mod arbitrar și excesiv, ci doar în situații în care este vorba despre luări de ostatici sau răpiri, ori în cazul în care sunt implicați infractori periculoși sau înarmați cu arme de foc. În speță de față, CEDO a arătat că nu a existat o explicație plauzibilă din partea autorităților pentru utilizarea forțelor speciale.
Romani CRISS a atras în mai multe rânduri atenția autorităților cu privire la utilizarea arbitrară a forțelor speciale, în special în comunitățile de romi.
CEDO a condamnat modul în care autoritățile romane au derulat ancheta. Mai concret, autoritățile au fost criticate pentru neefectuarea unor expertize de specialitate, pentru omisiunea de a audia persoanele care aveau cunoștință de cauză, pentru că nu au stabilit motivele pentru care unele dintre persoanele de etnie romă au fost împușcate în spate și pentru că nu au reușit să stabilească nici măcar care dintre polițiștii prezenți au folosit armele de foc sau să clarifice dacă glonțul cu care a fost împușcată Ciorcan Susana a fost de cauciuc sau metalic.
CEDO a mai stabilit că deși autoritățile au reclamat faptul că o mulțime furioasă formată din peste 100 de romi a atacat polițiștii, procurorul a audiat doar 29 de victime și niciun alt participant din cei peste 100 de presupuși participanți din rândul romilor. De asemenea, nici un martor nu a fost audiat. CEDO a mai subliniat faptul că niciun obiect (furci, topoare etc) dintre cele cu care autoritățile reclamă că ar fi fost atacate de romi nu a fost găsit și reținut în cadrul cercetărilor efectuate de reprezentanții parchetului.
Deși romii au reclamat în fata Parchetului faptul că acțiunea poliției a avut o motivare rasistă, în special în ce privește utilizarea trupelor speciale de poliție și a forței excesive, autoritățile nu au acordat atenție acestui aspect în cadrul investigației și nu au audiat martorii și polițiștii cu privire la acest lucru.
România a fost condamnată pentru încălcarea art. 2, 3 și 14 coroborat cu art. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar victimele au primit suma totală de 192.000 de euro drept despăgubiri, împărțită astfel: 42.000 euro pentru cei șapte copii ai defunctei Ciorcan Susana și câte 7500 euro pentru fiecare dintre cele 20 de victime.
Suma totală acordată drept despăgubiri este a doua ca mărime din istoria CEDO în cazurile în care sunt implicați aplicanți de etnie romă, prima fiind o altă cauză în care Romani CRISS a sprijinit victimele pentru parcurgerea demersurilor juridice, anume cauza Moldovan și alții c. România (cunoscută drept cazul Hădăreni), în care CEDO a acordat per ansamblu aproximativ 470.000 euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu