Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 21 iunie 2026

Solstițiul de vară 2026: Tradiții, superstiții și interdicții în cea mai lungă zi din an

​Solstițiul de vară reprezintă evenimentul astronomic prin care se marchează debutul sezonului estival în emisfera nordică. În acest punct, longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 90 de grade, determinând ziua cu cea mai mare durată din întregul an.

​Date astronomice pentru România

​Conform datelor furnizate de experții de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, în țara noastră lumina zilei va dura aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va măsura doar 8 ore și 28 de minute. Ulterior acestui moment, durata zilelor va începe să scadă treptat, iar nopțile vor deveni din ce în ce mai lungi, procesul continuând până la solstițiul de iarnă, care se produce în jurul datei de 21 decembrie.

​Semnificații și credințe populare

​Pe lângă componenta sa științifică, solstițiul de vară este strâns legat de o multitudine de datini și superstiții transmise din neam în neam. În folclorul românesc, intervalul de timp din preajma sărbătorii Sânzienelor deține o profundă încărcătură simbolică, fiind considerat un moment de cumpănă în care granița dintre lumea fizică (văzută) și cea spirituală (nevăzută) devine extrem de fragilă.

​Ce este interzis să faci, conform tradiției:

​Munci casnice grele: Se recomandă evitarea spălatului de rufe, a cusutului sau a altor activități gospodărești solicitante. Încălcarea acestor obiceiuri este asociată cu ghinionul sau cu pierderea belșugului din gospodărie.
​Conflicte și certuri: Bătrânii îi sfătuiau pe cei tineri să se ferească de neînțelegeri și dispute în această zi, existând credința că certurile începute acum se pot prelungi pe tot parcursul anului.

​Scăldatul în ape curgătoare sau lacuri: În anumite zone ale țării, datina cere evitarea înotului în râuri și lacuri în perioada solstițiului, din cauza credințelor populare care spun că spiritele apelor devin mult mai active în acest interval.

​Notă etnologică: Specialiștii în etnologie subliniază că toate aceste restricții și interdicții fac parte integrantă din patrimoniul cultural și din imaginarul colectiv tradițional românesc, neavând însă nicio bază de natură științifică.
​Cu toate acestea, solstițiul de vară rămâne unul dintre momentele astronomice de referință ale anului, continuând să reflecte, prin obiceiurile sale specifice, conexiunea profundă dintre comunitățile tradiționale și ritmurile naturii.
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)