Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



sâmbătă, 6 iunie 2026

Siguranța percepută în trafic atinge un maxim istoric în România! 66%, dar principalele riscuri rămân viteza, neatenția, flash-urile și telefonul la volan

  • 66% dintre șoferi declară că se simt în siguranță în trafic - cea mai ridicată valoare înregistrată istoric până în prezent, în creștere cu 9 puncte procentuale față de intervalul precedent.
  • Principalele percepții de risc sunt asociate cu viteza, consumul alimentelor sau utilizarea telefonului la volan.  
  • Doar 50% dintre șoferi consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură pentru consumul la volan.
  • Studiul relevă și că 51% dintre șoferi semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri, gest perceput ca ajutor, dar care comportă, în realitate, un risc pentru conduita și siguranța în trafic.

Poliția Română și Ursus Breweries anunță rezultatele studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026” și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate în cele șase etape ale acestui studiu, în intervalul 2008 – 2026. Demersul de cercetare analizează evoluția percepțiilor și comportamentelor de risc în traficul rutier din România.

Cercetarea sociologică a fost susținută de Ursus Breweries și realizată de Cult Research, în parteneriat cu Poliția Română, prin Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Studiul se desfășoară o dată la patru ani încă din 2008 și oferă o imagine cuprinzătoare asupra modului în care s-au schimbat percepțiile și atitudinile participanților la trafic, precum și noile riscuri care influențează siguranța rutieră.

Percepția siguranței rutiere, la un nivel record în România

Comparativ cu ediția din 2022, rezultatele indică o evoluție pozitivă a percepției privind siguranța rutieră: față de 57% în 2022, în 2026, 66% dintre șoferi declară că se simt în siguranță în trafic, acest procent fiind cel mai ridicat nivel înregistrat până în prezent în România.

Evoluția este asociată cu măsurile implementate în ultimii ani de Poliția Română și introducerea sistemului e-SIGUR (Sistemul Integrat de Monitorizare a Traficului Rutier), considerat unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea percepției de siguranță în trafic. Rezultatele studiului susțin această percepție: 94% dintre șoferi susțin instalarea camerelor fixe pentru monitorizarea traficului, iar peste 80% consideră necesară aplicarea mai fermă a legislației rutiere.

În paralel, programele de educație rutieră derulate de Poliția Română, utilizarea simulatoarelor de impact și dotarea județelor cu autolaboratoare de trafic au contribuit la creșterea gradului de conștientizare privind riscurile din trafic. Totodată, modernizarea infrastructurii și deschiderea unor noi segmente de drum au avut un rol important în consolidarea acestei percepții.

Derularea acestui studiu periodic ne oferă o imagine clară asupra evoluției comportamentelor în trafic și asupra eficienței măsurilor implementate. Rezultatele confirmă că intervențiile precum monitorizarea video și controalele mai stricte contribuie la creșterea siguranței rutiere, dar evidențiază și nevoia de a continua eforturile pentru consolidarea disciplinei în trafic”, a declarat Radu Gâtan, Comisar-șef de Poliție, Director Adjunct Direcția Rutieră.

Schimbarea comportamentelor este un proces de lungă durată, iar îmbunătățirea percepțiilor privind siguranța rutieră face parte din acest proces. Ne-am asumat să contribuim la această schimbare alături de partenerii noștri instituționali, atât la nivel de companie, cât și de industrie. Ne bucurăm că rezultatele acestui studiu confirmă că suntem pe drumul cel bun”, a declarat Robert Uzună, Vicepreşedinte Corporate Affairs, Ursus Breweries.

Deși percepția generală asupra siguranței rutiere este în creștere, unul din trei șoferi continuă să se simtă nesigur în trafic, invocând în principal conduita riscantă a celorlalți participanți, manevrele periculoase și problemele de infrastructură.

Rezultatele studiului evidențiază existența unei contradicții între modul în care șoferii percep siguranța rutieră și propriile acțiuni în trafic. Deși majoritatea declară că respectă regulile de circulație din motive ce țin de siguranță, practicile de evitare a controalelor continuă să fie larg răspândite și tolerate social.

Neatenția și viteza rămân principalele vulnerabilități în trafic

Comparativ cu edițiile anterioare ale studiului, se observă o reducere a unor comportamente de risc, precum depășirea vitezei sau manifestările agresive în trafic, evoluție asociată cu intensificarea controalelor și utilizarea sistemelor de monitorizare video mobile. Totuși, comportamentele de evitare și justificarea abaterilor continuă să reflecte o cultură a toleranței față de anumite riscuri în trafic.

În același timp, utilizarea telefonului la volan, consumul de alimente și neatenția devin unele dintre cele mai frecvente comportamente de risc, iar depășirea vitezei continuă să fie justificată prin grabă sau nevoia de a ține pasul cu traficul. Studiul arată că depășirea vitezei apare cel mai frecvent între localități, unde 20% dintre șoferi spun că o fac frecvent sau foarte frecvent.

Consumul responsabil de alcool este în creștere, dar persistă percepții de risc

Datele indică o orientare predominant responsabilă în rândul șoferilor în raport cu alcoolul și condusul: atunci când aleg să nu consume înainte de a urca la volan, 9 din 10 optează pentru băuturi non-alcoolice, iar în situațiile în care au consumat alcool, 60% aleg alternative de transport precum taxiul sau serviciile de ridesharing.

Cu toate acestea, studiul relevă că anumite percepții de risc persistă. Deși peste jumătate dintre șoferii români consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură înainte de condus, 23% consideră sigur consumul unei beri19% pe cel al unui pahar de vin, respectiv 8% pe cel al unei cantități de până la 40ml de băuturi spirtoase.

Totodată, datele studiului confirmă că există deschidere pentru instrumente digitale de prevenție: 22% dintre șoferii români au auzit de aplicația ZeroLaMie, care le permite utilizatorilor să afle timpul estimativ în care nivelul de alcool din sânge revine la 0‰. Aplicația, dezvoltată de Ursus Breweries în parteneriat cu Poliția Română și Institutul de Medicină Legală, este apreciată de 85% dintre respondenți ca utilă sau foarte utilă. Aplicația ZeroLaMie sprijină conducătorii auto să ia decizii responsabile înainte de a urca la volan, oferind informații și recomandări privind riscurile consumului de alcool și importanța planificării unei alternative sigure de transport.

„Bunul samaritean” și fenomenul „flash-urilor” rămân larg răspândite în trafic

Fenomenul „flash-urilor” rămâne una dintre cele mai frecvente forme de avertizare între șoferi, fiind perceput adesea ca un gest de solidaritate sau de „bun samaritean” în trafic. Astfel, 51% dintre șoferi spun că semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri, iar 22% folosesc aplicații de navigație, precum Waze, pentru a evita zonele de control. Totodată, 69% spun că au fost ținta flash-urilor sau claxoanelor, în timp ce 37% recunosc că folosesc astfel de comportamente.

51% dintre șoferii români semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri.

Cu toate acestea, doar 32% consideră aceste practici periculoase. Datele indică o tendință a participanților la trafic de a atribui riscurile mai degrabă comportamentului celorlalți decât propriilor acțiuni: șoferii susțin importanța respectării regulilor și a siguranței rutiere, însă tolerează sau adoptă comportamente care pot diminua eficiența măsurilor de control și prevenție.

Principalele date relevate de studiu pe scurt:

  • 66% dintre șoferi declară că se simt în siguranță în trafic, însă 1 din 3 continuă să se simtă nesigur, invocând în principal comportamentele riscante ale celorlalți participanți;
  • 94% dintre șoferii români susțin instalarea camerelor fixe pentru monitorizarea traficului;
  • 31% dintre șoferi declară că vorbesc la telefon fără sistem hands-free, iar 12% accesează rețelele sociale în timpul condusului. Astfel, utilizarea telefonului și neatenția devin unele dintre cele mai frecvente comportamente de risc;
  • Deși peste jumătate dintre șoferi consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură, 23% consideră acceptabil consumul unei beri, iar 19% pe cel al unui pahar de vin, înainte de a conduce;
  • Aproape o treime dintre șoferi se declară victime frecvente ale agresivității în trafic, însă doar 12% recunosc propriile comportamente agresive, ceea ce indică o discrepanță între percepții și comportamente;
  • 51% dintre șoferi semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri.

Rezultatele integrale ale studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic” sunt disponibile pe www.desprealcool.ro în secțiunea de proiecte pentru prevenirea consumului de alcool la volan.

Metodologie

Studiul realizat de Cult Research are la bază o analiză comparativă a 6 sondaje realizate la nivel național începând cu anul 2008, prin metoda CATI (interviuri telefonice), în rândul posesorilor de permis auto. În 2026, cercetarea a fost realizată printr-o anchetă sociologică cantitativă, pe un eșantion de 1.200 de conducători auto activi, în perioada 24 martie – 10 aprilie. Chestionarul utilizat reprezintă o actualizare a instrumentului de cercetare dezvoltat în 2018, acoperind teme precum percepțiile asupra traficului, viteza, comportamentele de risc, purtarea centurii de siguranță, consumul de alcool la volan și agresivitatea în trafic, precum și aspecte socio-demografice și legate de experiența de condus. Pentru ediția 2026, anumite rezultate sunt raportate la întregul eșantion de respondenți, pentru a facilita interpretarea publică a datelor și comparabilitatea acestora. În plus, ediția din 2026 include întrebări suplimentare privind comportamentul bicicliștilor și al utilizatorilor de trotinete, precum și consumul de substanțe psihoactive la volan.

Despre Poliția Română

Poliția Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii. Activitatea Poliției Române constituie serviciu public specializat și se realizează în interesul persoanei, al comunității, precum și în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii.

Despre Ursus Breweries

Ursus Breweries este cel mai mare producător de bere din România. Mărcile din portofoliul Ursus Breweries sunt: URSUS, Timișoreana, Ciucaș, Peroni Nastro Azzurro, Kozel, Grolsch, Azuga, Pilsner Urquell, Asahi Super Dry, alături de marca de cidru Kingswood. În prezent, Ursus Breweries deține 3 fabrici de bere: în Brașov, Buzău și Timișoara și o mini-facilitate de producție în Cluj-Napoca. Ursus Breweries face parte din Asahi Europe & International. Pentru mai multe informații despre companie și programele sale, vă rugăm să vizitați: www.ursus-breweries.ro și www.desprealcool.ro.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu