1. PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie
Proiectul de lege adoptat de Guvern transpune în normele naţionale legislaţia europeană revizuită în domeniul răspunderii civile auto.
Astfel, un aspect important reglementat pentru a acoperi problematica despăgubirilor victimelor accidentelor de circulaţie are în vedere modificarea definiţiei noţiunii de "vehicul" pentru care este impusă obligativitatea de asigurare RCA în Uniunea Europeană şi, implicit, în România. Potrivit noii legislaţii, vor intra sub obligaţia de asigurare şi vehicule care, conform legislaţiei naţionale, nu sunt supuse înmatriculării/înregistrării (trotinete electrice, biciclete electrice şi alte vehicule).
O altă modificare constă în faptul că nu va mai exista obligativitatea asigurării RCA pentru vehiculele retrase temporar sau permanent din circulaţie şi a căror utilizare este interzisă, cu condiţia să existe o procedură administrativă sau o altă măsură verificabilă în conformitate cu dreptul intern şi cu condiţia ca daunele provocate de acestea să fie acoperite la acelaşi nivel cu cel pe care îl garantează încheierea unui contract RCA. Nu vor fi supuse obligativităţii asigurării RCA nici fotoliile rulante sau vehiculele similare cu propulsie proprie destinate a fi utilizate în mod exclusiv de către o persoană cu dizabilitate fizică locomotorie.
O altă excepţie de la obligativitatea de asigurare este cazul utilizării vehiculelor în cadrul evenimentelor şi activităţilor sportive cu motor, inclusiv al curselor şi competiţiilor, precum şi al antrenamentelor, testărilor şi demonstraţiilor. Această exceptare se aplică numai în cazul în care organizatorul sau orice altă parte implicată în eveniment/activitate sportivă are încheiată o asigurare sau pune la dispoziţie o garanţie alternativă care acoperă prejudiciile produse oricărei părţi terţe la nivelul minim prevăzut de legislaţia RCA.
Proiectul de lege stabileşte şi limite minime de răspundere acoperite prin asigurarea RCA conform reglementărilor europene, respectiv:
Pentru prejudicii materiale produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente, la un nivel de 6.434.740 lei;
Pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse de unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte la un nivel de 31.926.210 lei.
În ceea ce priveşte modalitatea de control a asigurării RCA, se va permite utilizarea unor dispozitive electronice de control a asigurării RCA în trafic, fără oprirea vehiculelor, în măsura în care legislaţia GDPR este respectată.
De asemenea, este prevăzută în noua legislaţie introducerea unui tipizat standard la nivel european în ceea ce priveşte atestarea istoricului daunelor întâmplate acoperite de RCA ale asiguratului.
Proiectul de lege adoptat de Guvern va fi transmis spre dezbatere şi aprobare Parlamentului României.
II. HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Metodologiei - cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare vacante din învăţământul superior
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
2. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 810/2023 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea facilităţilor de transport pentru elevi
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
3. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru finanţarea unor cheltuieli din învăţământul preuniversitar
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
4. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016
Prin Hotărârea de Guvern adoptată în şedinţa de astăzi, se modifică şi completează Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în principal, în vederea corelării cu prevederile Codului fiscal, în domeniul impozitului pe venit, TVA-ului şi accizelor.
Principalele măsuri în domeniul impozitului pe venit:
Calitatea de contribuabil revine dobânditorului dezmembrămintelor, în situaţia în care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV "Impozitul pe venit" din Codul fiscal, în cazul constituirii sau transmiterii dezmembrămintelor dreptului de proprietate cu titlu gratuit, în mod similar transferului dreptului de proprietate prin donaţie.
Clarificarea termenului în raport cu care se stabileşte data dobândirii, în vederea determinării perioadei de deţinere a proprietăţilor imobiliare, precum şi precizări referitoare la calculul termenului care se efectuează în condiţiile dreptului comun.
Clarificarea sintagmei "data dobândirii", distingându-se mai multe situaţii.
Completarea Normelor metodologice cu precizări referitoare la faptul că nu se datorează impozit la notarea posesiei de fapt în cartea funciară în cadrul procesului înregistrării sistematice sau sporadice, după caz, al intabulării ulterioare a dreptului de proprietate ca efect al notării posesiei de fapt, în condiţiile art.13 şi 41 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Completarea prevederilor privind valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. Astfel, e clarifică faptul că impozitul pe venit se calculează, în funcţie de perioada de deţinere a proprietăţii imobiliare şi de valoarea declarată de părţi, sau după caz, de valoarea stabilită prin studiul de piaţă, în situaţia în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici cu experţi evaluatori autorizaţi în condiţiile legii.
Completarea cu prevederi referitoare determinarea impozitului pe venit la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 20% din valoarea minimă stabilită prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici cu experţi evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, respectiv nu mai puţin de 80% din valoarea minimă stabilită prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici cu experţi evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, în cazul constituirii sau transmiterii dezmembrămintelor dreptului de proprietate, respectiv transmiterii nudei proprietăţi.
Totodată se aduc clarificări privind stabilirea impozitului pe venitul din transferul unei/unor proprietăţi imobiliare în anumite situaţii distincte.
Se clarifică noţiunea de bază de calcul a impozitului pe venit, în cazul transferului unei proprietăţi imobiliare, pentru anumite situaţii particulare.
Principalele măsuri în domeniul TVA:
Modificarea/completarea/abrogarea prevederilor din normele metodologice în vederea corelării acestora cu modificările aduse prin Legea nr. 296/2023 şi prin OUG nr. 115/2023 cotelor de TVA aplicabile şi condiţiilor pentru aplicarea cotelor reduse pentru anumite operaţiuni.
Introducerea de dispoziţii cu caracter special aplicabile persoanelor impozabile care solicită odată cu înregistrarea în Registrul Comerţului şi înregistrarea în scopuri de TVA, în conformitate cu Ordinul comun al preşedintelui ANAF şi ministrului justiţiei nr. 2509/5672/C/2022, precum şi de măsuri tranzitorii în cazul persoanelor impozabile care au depus cereri în acest sens în anul 2023 şi care, într-un termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a modificărilor propuse, se prezintă sau nu la sediul organului fiscal competent pentru ridicarea certificatului de înregistrare în scopuri de TVA.
Reglementarea posibilităţii organelor fiscale de a înregistra în scopuri de TVA persoana impozabilă pe perioada suspendării executării deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, dispusă de instanţele de judecată.
Principalele măsuri în domeniul accizelor:
În vederea conformării cu cele sesizate de către Comisia Europeană cu privire la unele neconcordanţe de natură tehnică referitoare la transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2020/262 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare), se impune modificarea prevederilor de la pct. 37 alin. (2) din Normele metodologice, în sensul că nu se solicită nicio garanţie pentru deplasările de produse energetice prin conducte fixe, precum şi introducerea unui alineat nou, respectiv alin. (2^1) prin care se reglementează faptul că antrepozitarul autorizat nu este obligat să constituie garanţie pentru produsele energetice care sunt deplasate din România pe teritoriul Uniunii Europene, exclusiv pe cale maritimă, în cazul în care celelalte state membre implicate sunt de acord.
Introducerea unor clarificări pentru aplicarea art. 336 pct. 19 din Codul fiscal, în sensul că operaţiunile de ambalare nu cuprind şi activităţile de post ambalare a produselor accizabile, în vederea eliberării pentru consum. Activităţile de post ambalare reprezintă realizarea unei ambalări suplimentare a produselor accizabile care sunt deja ambalate individual.
Reaşezarea Normelor metodologice în vederea corelării cu modificările şi completările aduse art. 439 din Codul fiscal prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung.
Definirea băuturilor nealcoolice în sensul art. 439 alin. (2) lit. d) şi e) din Codul fiscal.
Introducerea unor precizări privind produsele care nu intră sub incidenţa art. 439 alin. (2) lit. d) şi e) din Codul fiscal, în sensul că nu se consideră băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat, băuturile pentru care consumatorul decide cantitatea de zahăr ce se adăugă în conţinutul acestora, produsele care nu pot fi consumate ca atare ca băuturi, precum şi băuturile preparate pe loc la care nu poate fi determinată cantitatea de zahăr la momentul vânzării.
Clarificarea situaţiilor în care nu este considerată producţie şi vânzare de băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat, respectiv servirea în cadrul serviciilor de restaurant şi catering astfel cum sunt definite la pct. 18 de la Titlul VII - "Taxa pe valoarea adăugată" din Normele metodologice.
Introducerea unor clarificări privind cantitatea de zahăr adăugat şi nivelul total de zahăr, conţinute în produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) şi e) din Codul fiscal.
Introducerea unor reglementări referitoare la produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) şi e) din Codul fiscal, pentru care nivelul total de zahăr este exprimat în grame/unitate de măsură pentru masă, în sensul că operatorii economici prevăzuţi la art. 444 din Codul fiscal, pentru calcularea accizelor, trebuie să realizeze transformarea din unitatea de măsură pentru masă în unitatea de măsură pentru volum.
Reglementarea modalităţii de notificare, precum şi a unei anexe în care este prevăzut modelul acestei notificări având în vedere obligaţia operatorilor economici care produc, achiziţionează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g - 8 g/100 ml şi băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml, instituită prin Legea nr. 296/2023, de a notifica acest fapt autorităţii vamale teritoriale.
Stabilirea unei contravenţii în cazul în care operatorii economici care produc, achiziţionează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g - 8 g/100 ml şi băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml, nu respectă obligaţia notificării.
5. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 237/2022 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Vamale Române şi pentru modificarea pct. 1 de la lit. C din cadrul anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian international
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
6. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2024
Guvernul a aprobat, pentru anul 2024, un contingent 100.000 de lucrători străini nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România.
Decizia a fost luată ca urmare a numărului mare de cereri de eliberare a avizelor de angajare de la începutul anului până în prezent, dar şi a numărului locurilor de muncă declarate vacante de angajatori.
Conform datelor transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), până la data de 9 octombrie 2023, au fost eliberate 80.375 avize de angajare/detaşare şi mai erau în curs de soluţionare alte 9.748 de solicitări pentru anul în curs. Prin comparaţie, anul trecut au fost emise 108.188 avize de angajare/detaşare, iar în anul 2021, doar 49.954 astfel de documente.
Până la aceeaşi dată au mai fost eliberate 35.954 permise de şedere temporară în scopul desfăşurării de activităţi lucrative (primul permis emis, persoana nu a mai deţinut în ultimele 6 luni un drept de şedere pe teritoriul României), faţă de 31.356 în anul 2022, respective 18.096 în 2021.
7. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 23/2022 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu modificările ulterioare
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
8. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Strategiei naţionale pentru formarea adulţilor în perioada 2024-2027
Strategia aprobată prin această Hotărâre de Guvern vizează creşterea participării adulţilor la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării lor profesionale prin dezvoltarea competenţelor-cheie, astfel încât până la sfârşitul anului 2027 rata de participare să crească la 12%, faţă de 5,9% cât este în prezent. Rata de participare medie la nivelul UE este de 11,9%.
Nivelul scăzut de participare la învăţarea în rândul adulţilor a condus la deficite persistente de competenţe, ceea ce împiedică dezvoltarea economică şi îngreunează adaptarea României la o piaţă a forţei de muncă aflată în schimbare rapidă în era digitală.
Pentru realizarea celor cinci obiective specifice şi a direcţiilor de acţiune, Strategia Naţională pentru formarea adulţilor 2023-2027 propune un plan de acţiune multianual, precum şi crearea unui cadru instituţional care să asigure accesul tuturor adulţilor la programe de formare prin care să dobândească competenţe-cheie profesionale şi să le utilizeze pentru a-şi atinge aspiraţiile de dezvoltare personală şi profesională printr-un sistem echitabil şi incluziv de învăţare pe tot parcursul vieţii.
Grupul-ţintă este format din persoanele de vârstă activă, care pot stabili raporturi de muncă şi pot participa la programe de formare profesională, în condiţiile legii. Intrarea în vigoare a Strategiei va contribui la îmbunătăţirea abilităţilor, însuşirea de noi cunoştinţe, precum şi la diversificarea competenţelor adulţilor, astfel încât aceştia să rămână competitivi pe piaţa muncii.
Strategia Naţională pentru formarea adulţilor 2023-2027 a fost elaborată în cadrul Proiectului 101051428 - SNFA - ERASMUS - EDU - 2021 - AL - AGENDA - IBA desfăşurat în baza Acordului de grant dintre Agenţia Executivă Europeană pentru Educaţie şi Cultură (EACEA) şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
9. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unui imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, prin Regia Autonomă Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA în domeniul public al judeţului Mureş, precum şi modificarea anexei nr.16 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
10. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenţi obiectivului de investiţii ,,Reabilitare drum naţional DN 17C, km 1+200-km9+020", judeţul Bistriţa-Năsăud
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
11. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 617/2022 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
12. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind completarea art. 25 din Normele financiare pentru activitatea sportivă aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1447/2007
Guvernul a aprobat, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Sport, dublarea premiilor acordate sportivilor şi colectivelor tehnice care s-au calificat sau urmează să se califice la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, în funcţie de locurile I-VI obţinute la campionatele mondiale sau campionatele europene, după caz.
Astfel, pentru competiţia de campionate mondiale, inclusiv campionatele mondiale pentru persoane cu nevoi speciale, pentru locul I, recompensa financiară se majorează la suma de 84.000 de lei pentru seniori, 28.500 lei pentru tineret şi juniori I, respectiv 16.500 lei pentru juniori II şi cadeţi.
Pentru competiţia de campionate europene, inclusiv campionate europene pentru persoane cu nevoi speciale, sumele alocate pentru obţinerea locului I cresc la 55.500 de lei pentru seniori, 16.500 lei pentru tineret şi juniori I, respectiv 9.000 lei pentru juniori II şi cadeţi.
Premierile se vor face din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Sport, pe anul în curs, în limita bugetului aprobat cu această destinaţie.
Până la acest moment, avem 60 de sportivi calificaţi la ediţia 2024 a Jocurilor Olimpice, iar pentru anul următor se estimează că vor mai primi biletul pentru Paris încă 25.
Guvernul României, prin Agenţia Naţională pentru Sport, susţine activitatea sportivă de înaltă performanţă, iar acest demers de majorare a recompenselor financiare face parte din strategia de premiere şi stimulare a performanţei sportive. La nivel guvernamental s-a considerat că eforturile acestor sportivi şi ale profesioniştilor care le stau alături în drumul către excelenţa olimpică trebuie să primească nu doar o mai mare recunoaştere, ci şi o mai mare susţinere, pentru a motiva şi alţi sportivi şi pentru a servi drept model pentru viitoarele generaţii care ţintesc performanţa sportivă.
13. HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru stabilirea condiţiilor, limitelor şi a mecanismului de asigurare a contravalorii cărţii electronice de identitate
Hotărârea prevede scutirea de la plata cărţii electronice de identitate, a persoanelor cu vârsta mai mare de 14 ani, pentru prima cerere, într-un interval de 5 ani, în următoarele situaţii:
pentru prima carte electronică de identitate, solicitată începând cu vârsta de 14 ani;
la expirarea valabilităţii actului de identitate;
dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului ori data naşterii;
în cazul schimbării domiciliului;
în cazul atribuirii unui nou CNP;
în cazul deteriorării actului de identitate;
în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
când imaginea facială nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
în cazul schimbării sexului;
în cazul anulării;
pentru schimbarea, la cerere, a actelor de identitate aflate în termenul de valabilitate.
Totodată, contravaloarea cărţii electronice de identitate se asigură ori de câte ori este necesar, persoanelor care sunt victime ale calamităţilor naturale, incendiilor sau altor dezastre, precum şi cetăţenilor români aflaţi în străinătate în situaţii deosebite, în condiţiile OUG nr. 97/2005.
Sumele necesare, aproximativ 150 de milioane de euro, se asigură din fondurile alocate cu această destinaţie în cadrul Componentei 7 - Investiţia 8 - Carte de identitate electronică şi semnătură digitală calificată aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR):
pentru o singură carte electronică de identitate;
până la atingerea ţintelor aferente investiţiei, în conformitate cu normele legale incidente aferente P.N.R.R./Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
Astfel, obiectivul investiţiei este atingerea numărului de 5 milioane de cetăţeni pentru care se eliberează cartea de identitate electronică.
După epuizarea fondurilor aferente PNRR, contravaloarea cărţii electronice de identitate se asigură, în aceleaşi condiţii, din alte fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor.
Cartea electronică de identitate(CEI) va oferi titularului posibilitatea autentificării în sistemele informatice administrate de autorităţi publice sau entităţi private în scopul solicitării prestării unor servicii la distanţă, fără a mai fi necesară deplasarea la un ghişeu. În prezent, CEI se emite în cadrul unui proiect pilot la nivelul Judeţului Cluj, până în prezent fiind emise 17.000 de documente.
În prima parte a anului 2024 va fi elaborat un calendar de extindere la nivel naţional al emiterii CEI, astfel încât, până la finalul anului, documentul electronic sa fie emis în toate cele 660 de Servicii Publice Comunitare de Evidenţă a Persoanelor existente la nivel naţional.
14. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea descrierii tehnice şi valorii de inventar pentru unele bunuri din domeniul public al statului aflate în administrarea Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare - J.N.C.D.I.F. - "ISPIF" Bucureşti şi de transmitere a unora din acestea în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
15. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind scăderea unui bun imobil din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Cluj din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
16. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea modelului steagului comunei Rucăr, judeţul Argeş
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
17. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea şi completarea anexei nr. 44 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
18. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare şi valorificare a activelor statului pe anul 2023 al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
III. MEMORANDUMURI
1. MEMORANDUM cu tema: Depunerea candidaturii comune Ministerului Educaţiei din România şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării din Republica Moldova, pentru organizarea Conferinţei miniştrilor responsabili cu învăţământul superiordin ţările participante la Procesul Bologna - Spaţiul European al Învăţământului Superior, în anul 2027, precum şi preluarea Secretariatului Grupului de monitorizare a Procesului Bologna pentru perioada 2024-2027
Memorandumul a fost aprobat.
2. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii Protocolului între Guvernul României şi Guvernului Ungariei pentru modificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008
Memorandumul a fost aprobat.
IV. RAPOARTE
1. RAPORT cu tema: Raportul anual cu privire la progresul înregistrat în implementarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2022-2027 - Perioada supusă evaluării: mai 2022-aprilie 2023
Guvernul a luat act de acest raport.
V. NOTE
1. NOTĂ de informare cu tema: Participarea României la Programul de evaluare internaţională a competenţelor adulţilor (PIAAC), dezvoltat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)
Guvernul a luat act de această notă.
VI. DOCUMENTE DE POLITICI PUBLICE
1. DOCUMENT DE POLITICI PUBLICE privind turismul identitar
Guvernul a luat act de acest document.
Biroul de presă al Guvernului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu