Astfel, inspectorii de
muncă au efectuat 28 de controale în urma cărora au dispus 17 măsuri
obligatorii cu termene de intrare în legalitate și de respectare pe viitor a
dispozițiilor legale, iar unui angajator au aplicat o sancțiune
contravențională sub forma avertismentului.
Principalele
obiective urmărite au fost:
-identificarea și
combaterea muncii nedeclarate și luarea măsurilor care se impun pentru
determinarea respectării de către angajatorii care desfășoară activități în
domeniul activități de coafură și alte activități de
înfrumusețare și activități de
întreținere corporală;
-identificarea
angajatorilor care utilizează nelegal munca copiilor și a tinerilor;
-determinarea
angajatorilor de a încheia contracte individuale de muncă pentru persoanele
depistate fără forme legale de angajare, de a le înregistra în aplicația
Revisal și de a le transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui
rază teritorială angajatorul își are sediul social;
-creșterea gradului
de conștientizare a angajaților și angajatorilor în ceea ce privește
necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă;
-eliminarea
neconformităților constatate prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare
în legalitate și aplicarea de sancțiuni contravenționale corespunzătoare.
Deficiențele
identificate au fost: neevidențierea orei de începere/sfârșit program de lucru
în pontaje; neacordarea sporului pentru munca prestată în zilele de repaus
săptămânal; necompletarea regulamentului intern și a contractului individual de
muncă cu toate clauzele obligatorii; nestabilirea prin negociere a unui salariu
superior celui minim brut pe țară; neîntocmirea programării concediilor de
odihnă.
Reamintim faptul că
munca nedeclarată constituie un fenomen extrem de nociv din cauza consecințelor
sociale și economice pe care le produce:
-persoana care
prestează muncă nedeclarată este lipsită de protecție socială (lipsa
drepturilor conferite de un contract de muncă, cum ar fi cele la concediu
remunerat și la concediu medical; lipsa accesului la pensie și la indemnizație
de șomaj);
-persoana care
prestează munca fără forme legale de angajare nu are siguranța plății muncii
prestate, plata făcându-se în funcție de bunăvoința angajatorului;
-angajatorul este
lipsit de posibilitatea legală de a responsabiliza pe lucrător pentru
eventualele pagube produse de către acesta;
-condițiile precare
de muncă pentru lucrători și riscurile pe care acestea le implică pentru
sănătatea lucrătorilor;
-fondurile sociale și
bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata impozitelor și a
contribuțiilor sociale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu