Asociația Make Better, în parteneriat cu Primăria Municipiului Reșița și Fundația Humanitas Pro Deo Reșița, demarează proiectul „N-am acte. Nu exist. Model inovativ de intervenție participativă în așezări informale”, care are ca scop sprijinirea intrării în legalitate a familiilor ce locuiesc fără forme legale în zona de la capătul străzii Bistra, din cartierul Câlnic, Reșița.
Această inițiativă este primul proiect de reglementare a unei așezări
informale din România, după aprobarea, în 2019, a Legii 151/2019, prin care
așezările informale pot fi identificate și legalizate.
Propunerea legislativă și adoptarea cadrului legal a fost rezultatul
unui proiect de doi ani de cercetare și advocacy,
coordonat de Asociația
Make Better și Fundația PACT (în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală Reșița, Grupul de Inițiativă Valea Corbului și Asociația DEP
Bumbești-Jiu).
Proiectul de față e o continuare a ultimilor ani de
activitate și implicare a Asociației Make Better pentru creșterea conștientizării fenomenului locuirii informale
în România. În 2020, ca urmare a unui proiect de doi ani de cercetare și advocacy
coordonat de Fundația PACT, Asociația Make Better, în parteneriat cu Grupul de
Acțiune Locală Reșița, Grupul de Inițiativă Valea Corbului și Asociația DEP
Bumbești-Jiu, a propus o inițiativă legislativă prin care așezările informale să poată fi
identificate și legalizate. Această inițiativă a fost promulgată
prin Legea 151/2019 și
stă la baza implementării acestui proiect.
Legea permite autorităților locale să implementeze soluții
urbanistice și juridice astfel încât familiile care trăiesc fără forme
legale să poată obține
drept de deținere pe terenurile pe care și-au construit casele.
În România, sunt peste 200.000 de oameni, majoritatea de
etnie romă, care trăiesc în așezări informale, potrivit unui studiu realizat de
Ministerul Dezvoltării în 2014.
Așezările informale sunt grupări de locuințe dezvoltate de
regulă la periferia satelor și orașelor, ocupate de familii care n-au acte pe
teren, autorizații de construire sau documente de proprietate. Ca urmare a
lipsei acestor acte asupra terenului și locuinței, familiile nu au, în foarte
multe cazuri, nici cărți de identitate. Cele mai multe astfel de comunități din
țară au acces limitat sau chiar inexistent la utilitățile și servicii bază,
ceea ce le pune în pericol siguranța și îngreunează șansa lor la condiții de
viață adecvate și un viitor mai bun.
Capătul străzii Bistra din cartierul Câlnic, Reșița – zona de
intervenție a
proiectului – este o astfel de așezare informală. Situată la marginea orașului, între
calea ferată și râul Bârzava, zona e locuită de o comunitate cu stare materială
precară, care
trăiește în case degradate, improvizate și fără forme legale. Scopul final al acestei
intervenții urbanistice este de a le oferi asistență juridică familiilor din
Câlnic, astfel încât acestea să obțină un drept de deținere pentru terenurile
unde locuiesc și să devină cetățeni cu drepturi egale.
„Intervenția din Str. Bistra e primul proiect din România
care va permite, pe lângă intrarea în legalitate a comunității care trăiește
acolo de 50-70 de ani, și o restructurare urbanistică a zonei. Fiind un cartier
izolat, situat la marginea râului Bârzava, acesta va putea fi reorganizat
parcelar în așa fel încât zona să fie mai bine valorificată și să dea
posibilitatea extinderii controlate, legale, a comunității.
Mai mult decât atât, proiectul va permite dezvoltarea
infrastructurii care să scoată din izolare comunitatea și să o conecteze, peste
râu, cu celelalte cartiere ale orașului. O componentă importantă care va putea fi dezvoltată pe
viitor de Primărie este cea de schimbare a relației dintre comunitate și răul
Bârzava. Râul este un element important pentru Reșița, iar în zona Câlnic el nu
trebuie să mai fie o barieră și un pericol de inundație, ci un spațiu amenajat
care să contribuie la creșterea calității vieții în cartier și, mai ales, la
schimbarea percepției față de acest cartier.”, a declarat Bogdan Suditu, expert locuire şi planificare teritorială din cadrul
Asociației Make Better.
După ce proiectul-pilot va fi finalizat, ne propunem și
realizarea unui ghid metodologic care să devină un model de bune-practici
pentru autorități și asociații care vor să dea identitate acestor așezări
informale din țară.
Proiectul „N-am acte. Nu exist. Model inovativ de
intervenție participativă în așezări informale” se va desfășura
pe durata unui an și jumătate, în perioada Februarie 2021-Iulie 2022, timp în
care partenerii proiectului vor lucra îndeaproape cu membrii comunități din
Str. Bistra/Câlnic, în elaborarea unui plan urbanistic zonal și implementarea
soluțiilor pentru intrarea în legalitate.
Toate noutățile și rezultatele vor fi comunicate pe site-ul www.locuireinformala.ro
Proiectul este derulat de Asociația
Make Better, în parteneriat cu Primăria Municipiului Reșița și Fundația Humanitas Pro
Deo Reșița, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda,
Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
* * *
Mai multe informații despre proiectele Asociației Make Better, găsiți pe site-ul www.mkbt.ro.
Despre ProgramulActive Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021.
Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și
sociale și a consolida relațiile bilaterale
dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein,
Norvegia). Programul este administrat de către
consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății
Civile, Fundația pentru
Parteneriat, Centrul de Resurse
pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet
Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al
Granturilor SEE și Norvegiene.
Active
Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor
vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește
dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile,
intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei
active și a drepturilor omului și
consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare
Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
Pentru mai multe informații despre
Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați
www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu