Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



sâmbătă, 6 septembrie 2014

Vizita Episcopilor catolici din România la Maria Radna

05.09.2014, Maria Radna (Catholica) - Miercuri, 3 septembrie 2014, la orele după-amiezii, Episcopii catolici de ambele rituri din România, s-au deplasat, s-ar putea spune, într-un pelerinaj personal şi într-o vizită cu caracter practic la Sanctuarul de la Maria Radna. Sosiţi în jurul orelor 16.30, Episcopii au făcut cunoştinţă cu complexul monastic, din exterior, şi cu şantierul de renovare şi restaurare, aflat în plină desfăşurare.
Excelenţa Sa Martin Roos le-a vorbit ierarhilor prezenţi despre istoria locului, a prezenţei franciscane observante la Radna, de bisericile succesiv ridicate pe acest loc şi despre mănăstire. Părintele Nikola Lauš, cancelarul Diecezei de Timişoara, le-a vorbit oaspeţilor despre proiectul de restaurare, despre demersurile pentru câştigarea proiectului de restaurare cu fonduri europene, despre valoarea acestuia şi despre lucrările aflate în curs. Părintele Andreas Reinholz, canonic catedral şi paroh al locului, le-a urat la rândul său un cald bun venit oaspeţilor, conducându-i pe toţi în Bazilica papală. Aici, ierarhii au salutat-o pe Maica Sfântă printr-o rugă cântată, mai precis cu frumoasa antifonă Salve Regina intonată spontan de toţi cei prezenţi. După prezentarea interiorului Bazilicii şi după răspunsurile oferite la întrebările adresate părintelui paroh, Episcopii şi preoţii pelerini, alături de câţiva credincioşi prezenţi, s-au rugat împreună rugăciunea vesperelor, încheind cu un scurt moment de rugă prin mijlocirea sf. Fecioare Maria, la intenţia Sf. Părinte Papa Francisc, respectiv pentru pace în Ucraina, Palestina, Siria şi Irak.
În cadrul prezentării Bazilici, Episcopii au putut admira noile cruci pregătite pentru a fi sfinţite şi aşezate pe turnurile locului de pelerinaj. De asemenea, inima marelui cinstitor al Mamei lui Dumnezeu, Arhiepiscopul-Primat al Ungariei, Alexander Pincipe-Cardinal de Rudnay, a fost scurt timp expusă pentru înalţii oaspeţi. Decedat în 1831, Alexander Rudnay a fost iniţial Episcop de Alba Iulia şi un mare sprijinitor al Sanctuarului de la Radna. Dorinţa sa, exprimată înaintea morţii, a fost ca inima să îi fie aşezată în apropierea icoanei miraculoase de la Radna, în biserică, semn al veneraţiei sale faţă de Sfânta Fecioară, dar şi faţă de acest loc de pelerinaj. La finalul vizitei în Bazilică, Excelenţa Sa Francisco Javier Lozano, Nunţiu Apostolic, a lăsat în dar locului de pelerinaj un rozariu frumos lucrat, ca semn de cinstire pentru icoana şi locul de har de la Radna.
După rugăciunea în comun şi clipele de reculegere personală, a vizitării elementelor interesante din Bazilică, Ierarhii au trecut la vizitarea complexului monastic şi a lucrărilor de restaurare efectuate, deja într-o bună măsură. Au fost oferite explicaţii şi din partea lui Teodor Neamţu, coordonatorul echipei de implementare a proiectului, care a evidenţiat, printre altele, diferitele lucrări de întărire a structurii de rezistenţă a edificiului, însă mai ales faptul că, fără acest proiect, Maria-Radna risca să aibă probleme grave în viitor, în ceea ce priveşte unele părţi ale mănăstirii. Prezenţa membrilor Conferinţei Episcopilor Catolici din România la Radna s-a încheiat la orele 18.15, nu înainte însă de a fi realizată şi o fotografie de grup în faţa altarului Preacuratei Fecioare Maria. (text: Claudiu Călin)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu