Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 17 august 2014

Moment istoric la Roșia Montană. S-au reunit luptele împotriva mineritului cu cianuri din Spania, Turcia, Finlanda și România

17 august 2014, Roșia Montană – Sute de activități, dezbateri, proiecții, expoziții și concerte au făcut și din cea de-a noua ediție a FânFest Roșia Montană cea mai mare sărbătoare a activismului social și de mediu din România. Invitați sosiți din toate colțurile lumii, ce au adus cu ei mesajul de solidaritate și povestea luptei comunităților în care trăiesc, s-au reunit la Roșia Montană pentru a-și împărtăși experiențele, a-și uni forțele și a face front comun împotriva proiectelor distructive, oriunde ar fi ele propuse.

Corcoesto, deși la mii de kilometri depărtare, trăiește aceeași poveste cu Roșia Montană. Lupta împotriva mineritului aurifer cu cianuri din Galicia, Spania, este aceeași cu cea de aici din România. Aici și acolo apărăm păduri, râuri, oameni și valori mult mai prețioase decât tot aurul din lume. Iar comunitățile noastre devin mai puternice luptând împreună, a declarat Carmen Bardanca, reprezentanta comunității Corcoesto, prezentă la Forumul Social de Activism.
La noi in Turcia, în Canakkale, pe muntele Ida, se încearcă avizarea unui proiect similar cu cel de la Roșia Montană. Am venit aici din solidaritate, să împărtășim experiența, să învățăm de la europeni cum  se duce o luptă. O să ducem înapoi lecții care vor ajuta localnicii turci să își ducă mai departe lupta cu succes, a comentat Ekrem Tufan în numele delegației turcești prezente la FânFest.
Aceeași luptă pentru libertate și drepturi cetățenești se duce și în Finlanda împotriva minelor de la Talvivarra sau Kittila, în America de Sud împotriva minelor de aur sau de cărbune, în Franța împotriva deschiderii unui mare aeroport ce se suprapune pentru o zonă-sanctuar pentru biodiversitatea regiunii Notre Dames des Landes sau la nivel european împotriva acordurilor de liber schimb dintre Europa și Satele Unite sau Canada. Alături de campaniile comunității internaționale, la Roșia Montană s-au făcut auzite vocile mișcărilor sociale din România.
Într-o regiune așa de frumoasă, nu într-atât de departe de țara mea, să vezi atât de mulți oameni implicați în salvarea Roșiei Montane, e o energie pe care nu o voi uita niciodată, iar mesajul vostru îl voi duce mai departe, a mărturisit Glyn Thomas, membru al organizației World Development Movement din Marea Britanie.
Cei aproximativ 7000 de participanți, găzduiți în gospodăriile și poienile roșienilor din rezistență, au luat parte la cel mai amplu program din istoria festivalului. Timp de o săptămână, în atmosfera călduroasă a augustului de munte, cei prezenți au descoperit șezători urbane, piața țărănească umbrită de copacii părculețului din sat, locațiile neîncăpătoare ale Forumului de activism, lounge-ul cu saci mari de fân și muzică de DJ-ei sau bisericile animate de concerte de muzică de flaut, video-poeme sau muzici inspirate de solemnitatea lăcașelor de cult. Activitățile derulate de dimineață până târziu în noapte, i-au purtat pe cei prezenți la lansări de carte, spectacole de teatru în spații neconvenționale și filme în premieră precum cel mai nou proiect jurnalistic al echipei Rise Project sau mult așteptatul documentar la regizorului Tibor Kocsis – Aurul Roșiei Montane.
Sâmbătă pe înserate, în ultima noapte de festival, după ce zumzăiala din Zona Copiilor a încetat și turiștii ce au parcurs la pas cărările satului în tururile organizate s-au reunit pe platoul festivalului. FânFest s-a pregătit de cea mai mare petrecere a sa. Muzica celor de la Mushroom Story, Blazzaj, Aria Urbană, Rehab Nation sau Basska a răsunat în poiana înstelată a domnului Petri, localnicul din Roșia Montană ce își transformă în fiecare an pășunea în zonă de concerte în aer liber.
În ultimele clipe din zi și în emoția tuturor celor care au făcut cea de-a 9-a ediție a FânFest posibilă, maeștrii muzicii psihedilice turcești, BaBa Zula, au apărut pe scenă purtând masca anonymus în semn solidaritate cu mișcările sociale din lumea întreagă. În acordurile saz-ului turcesc s-a sărbătorit un an plin – plin de emoție, de luptă și de speranță pentru Roșia Montană, un an simbol al generației noastre.
Ne revedem în 2015! Lupta continuă!
Pentru mai multe informaţii: Tudor Brădățan, e-mail: tudor@rosiamontana.ro, mobile: +40 (0)745370524.
Mulțumim partenerilor noștri: TVR Cluj, Radio Cluj, Cotidianul, Știrile Europa FM, Think Outside the Box, VICE, Voxpublica, RomâniaCurată.ro, Epoch Times, Kamikaze, Formula AS, Zile și Nopti, 7 Seri, Revista Zeppelin, Criticatac, Casa Jurnalistului, Rise Project, Decât o Revistă, Music Channel, Cluj.info, Veiozaarte, slicker.ro, Revista Arte și Meserii, cooperativaurbana.ro, înfestival.ro, Radio Republika Verde, cluj.com, altreileasector.ro, Creionetica, Transylvania Heaven, Liga Studenţilor Români din Străinătate, ido.ro, weart.ro, calendarevenimente.ro, romaniapozitiva.ro, Dor de ducă, deCluj.ro, Romanticu.org, greendex.ro, SolidaritatepentruRomania.ro, StudPass, Special Arad.
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)