Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din data de 18 august 2014, a luat act cu îngrijorare de adoptarea acestui act normativ, având în vedere caracterul deficitar și ambiguu al multor prevederi ale acestuia.
Sfântul Sinod a avut în vedere că proiectul de lege a fost criticat inclusiv de instituții statale competente. Astfel, Guvernul României a comunicat la 10 martie 2010 numeroase observații și propuneri către Parlament, care vizau toate aspectele importante ale legii, Președintele României a respins motivat, în cinci puncte, la 13 decembrie 2010, promulgarea acestei legi, iar Plenul Camerei Deputaților a retrimis textul, în 18 martie 2014, către comisia juridică, pentru raport suplimentar.
Fără a se ține cont decât în foarte mică măsură de problemele semnalate, legea a fost adoptată în pragul vacanței parlamentare, în grabă și fără invitarea la dezbateri a entităților interesate.
Principalele motive care au trezit îngrijorarea Sfântului Sinod sunt următoarele:
Instabilitatea cimitirelor deținute de operatori economici, asociații sau fundații și faptul că un obiectiv de interes public local a fost lăsat în gestiunea unor entități efemere și fără responsabilitate comunitară;
Riscul permanent de tulburare a păcii confesionale în perimetrul cimitirelor private, datorită inexistenței obligației de a crea sectoare confesionale în acestea, așa cum au obligația autoritățile publice locale și cultele în cimitirele pe care le dețin.
Transformarea comunelor și orașelor și, implicit, a bugetelor locale, în garanti pentru cimitirele private din cuprinsul lor, întrucât preiau cimitirele private în cazul falimentului operatorului economic și al dizolvării asociației sau a fundației, fără a se stabili clar dacă, odată cu transmiterea cimitirului, sunt transmise și eventuale datorii.
Întrucât, între motivele care determină pierderea dreptului de concesiune asupra locului de veci, inclusiv în cimitirele existente ale cultelor, nu se află și acela al părăsirii cultului, legea afectează autonomia cultelor, întrucât încalcă prevederile referitoare la cimitire cuprinse în statutele, codurile canonice sau regulamentele acestora (cultele se organizează și funcționează în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice — art. 8 alin. 1 al Legii nr. 489/ 2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor) și va duce, în timp, la pierderea caracterului confesional al cimitirelor aparținând cultelor.
Obligația ca administratorul cimitirului să asigure funcționarea și întreținerea sălii de ceremonii funerare și a spațiului tehnic la temperaturi până la 15oC constituie condiții deosebit de împovărătoare pentru credincioși și unitățile de cult, mai ales pentru cele din localitățile rurale.
Condițiile pentru desființarea cimitirelor înainte de trecerea a 30 de ani de la ultima înhumare sunt mai permisive decât cele pentru desființarea cimitirelor după 30 de ani de la ultima înhumare și nu mai cuprind obligația existenței unor motive temeinic justificate sau a avizului cultului, ci doar avizul sanitar;
Nu sunt reglementate în niciun fel obligațiile persoanei care solicită deshumarea osemintelor după trecerea a 7 ani de la înmormântarea defunctului, de a nu distruge sau profana aceste oseminte.
Pentru motivele sus menționate, Sfântul Sinod solicită Guvernului și Parlamentului României să amâne intrarea în vigoare a acestei legi, până la reglementarea corespunzătoare a problemelor semnalate.
Oficiul canonico-juridic
Al Cancelariei Sfântului Sinod
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu