În noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie 2026, România trece oficial la ora de iarnă (ora standard astronomică). Ceasurile se dau înapoi cu o oră, astfel încât ora 04:00 devine ora 03:00, iar ziua de duminică va avea 25 de ore.
Deși modificarea este percepută în prezent drept o simplă câștigare a unei ore de somn, istoria schimbării sezoniere a orei ascunde o
serie de decizii economice, politice și anecdote surprinzătoare.Mitul agricultorilor, satira lui Franklin și entomologul din Noua Zeelandă
- Mitul fermierilor: Se crede adesea că schimbarea orei a fost introdusă pentru a veni în sprijinul agricultorilor. În realitate, fermierii își organizează munca în funcție de poziția soarelui, nu de ceas. În timpul Primului Război Mondial, agricultorii din SUA s-au opus vehement acestei măsuri, considerând-o o impunere a orașelor asupra satelor.
- Pamfletul lui Benjamin Franklin: În 1784, pe când era ambasador la Paris, Franklin a trimis o scrisoare anonimă unui ziar francez, sugerând că parizienii ar economisi tone de lumânări dacă s-ar trezi odată cu răsăritul. Propunerea sa — care includea opțiuni satirice precum tragerea salvelor de tun la mijlocul nopții — era o simplă glumă.
- Pasiunea pentru insecte: Prima propunere formală a aparținut în 1895 entomologului George Vernon Hudson din Noua Zeelandă, care își dorea mai multă lumină naturală seara pentru a colecta insecte după muncă. Propunerea sa, la fel ca și cea a constructorului britanic William Willett din 1907, a fost inițial ignorată de autorități.
Nevoia de cărbune în Primul Război Mondial și lobby-ul producătorilor de dulciuri
Schimbarea orei a devenit realitate politică în 1916, în plin Prim Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au decis să mute orarele pentru a economisi cărbunele necesar industriei de război. Modelul a fost preluat rapid de alte națiuni, fiind introdus în România în anul 1932.
În anii '80, în Statele Unite, modificarea orarului de vară a fost extinsă semnificativ în urma lobby-ului făcut de producătorii de bomboane. Aceștia au convins Congresul să mențină ora de vară până după sărbătoarea de Halloween, argumentând că o oră suplimentară de lumină seara le oferă copiilor mai multă siguranță când merg la colindat pentru dulciuri. În 1986, sub mandatul președintelui Ronald Reagan, perioada orei de vară a fost extinsă oficial la șapte luni.
Efectele asupra economiei și sănătății umane
Deși măsura a fost gândită inițial pentru reducerea consumului de energie destinat iluminatului, eficiența ei modernă este din ce în utilizată cu scepticism:
- Economii marginale de energie: Utilizarea pe scară largă a aparatelor de aer condiționat și a electronicelor moderne a anulat majoritatea beneficiilor energetice, Comisia Europeană concluzionând că economiile sunt nesemnificative.
- Impactul asupra ritmului circadian: Modificarea orarului perturbă ceasul biologic intern, putând genera stări de oboseală și dificultăți de concentrare. Studii clinice au asociat trecerea la un alt orar cu variații temporare ale riscului de accidente rutiere, infarcturi și accidente vasculare cerebrale.
Care este situația la nivel global și ce se întâmplă în Uniunea Europeană
Multe țări din lume nu aplică schimbarea sezonieră a orei, în special cele din zona Ecuatorului, unde durata zilei rămâne constantă pe tot parcursul anului. De asemenea, mari puteri precum China, Japonia și Rusia au renunțat definitiv la mutarea limbilor de ceas.
În Uniunea Europeană, deși Parlamentul European a votat în anul 2019 eliminarea schimbării sezoniere a orei, decizia finală rămâne blocată la nivelul Consiliului UE. Statele membre nu au ajuns la un consens privind ora care ar trebui păstrată permanent — țările din nord preferând ora standard de iarnă, iar cele din regiunea mediteraneană optând pentru ora de vară. În consecință, Comisia Europeană a publicat deja calendarul oficial al schimbărilor de oră până în anul 2031.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu