Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



vineri, 23 octombrie 2026

Reacția CSM după decizia CEDO privind drepturile salariale. Eșalonarea plăților este permisă în situații economice dificile, dar executarea rămâne obligatorie

​Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat vineri în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata drepturilor salariale ale magistraților, făcând un apel către autoritățile legislative și executive la consultări pentru elaborarea unui cadru normativ stabil, care să elimine cauzele acestor litigii și să prevină apariția altora în viitor.

​Reprezentanții CSM au oferit clarificări juridice cu privire la distincția dintre posibilitatea eșalonării plăților și obligația fermă a statului de a respecta calendarele stabilite prin propriile

acte normative.

​Clarificările CSM: Ce stabilește jurisprudența CEDO și unde a greșit Guvernul

​În contextul deciziei CEDO pronunțate în cauza Pușcașu și alții împotriva României, CSM arată că Guvernul nu a contestat existența creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, ci a invocat posibilitatea eșalonării plăților în considerarea dificultăților bugetare.

​Aspectele cheie subliniate de CSM includ:

  • ​Eșalonarea în situații excepționale: Jurisprudența CEDO permite, în circumstanțe deosebit de dificile din punct de vedere economic și bugetar, eșalonarea plăților, cu condiția respectării unui echilibru între interesul general și drepturile creditorilor;

  • ​Obligația de plată rămâne în vigoare: Eșalonarea nu înlătură obligația de plată a statului, iar autoritățile au datoria strictă de a respecta calendarul stabilit;

  • ​Nerespectarea termenelor scadențe: CSM explică faptul că tocmai nerespectarea de către Guvern a obligațiilor de plată devenite scadente (conform propriilor acte normative de eșalonare) a constituit obiectul litigiului soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) la 15 octombrie 2026. Astfel, cele două cauze privesc chestiuni juridice distincte.

​„Respectarea hotărârilor judecătorești este o obligație juridică a statului, chiar și atunci când executarea plăților este eșalonată”, conchide reprezentanța CSM.

​Apel la predictibilitate legislativă și poziția ÎCCJ

​CSM susține că numeroasele litigii salariale din sectorul public — inclusiv cele din sistemul judiciar — au fost generate de un cadru legislativ insuficient de clar și predictibil. În acest sens, Consiliul cere Guvernului și Parlamentului să inițieze consultări pentru stabilirea unor reguli clare, stabile și nediscriminatorii.

​În paralel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plăților unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri definitive, apreciind că măsurile temporare ale Guvernului nu au încălcat drepturile invocate.

​La rândul său, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a precizat că decizia CEDO și procesul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu