Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat vineri în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata drepturilor salariale ale magistraților, făcând un apel către autoritățile legislative și executive la consultări pentru elaborarea unui cadru normativ stabil, care să elimine cauzele acestor litigii și să prevină apariția altora în viitor.
Reprezentanții CSM au oferit clarificări juridice cu privire la distincția dintre posibilitatea eșalonării plăților și obligația fermă a statului de a respecta calendarele stabilite prin propriile
acte normative.Clarificările CSM: Ce stabilește jurisprudența CEDO și unde a greșit Guvernul
În contextul deciziei CEDO pronunțate în cauza Pușcașu și alții împotriva României, CSM arată că Guvernul nu a contestat existența creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, ci a invocat posibilitatea eșalonării plăților în considerarea dificultăților bugetare.
Aspectele cheie subliniate de CSM includ:
- Eșalonarea în situații excepționale: Jurisprudența CEDO permite, în circumstanțe deosebit de dificile din punct de vedere economic și bugetar, eșalonarea plăților, cu condiția respectării unui echilibru între interesul general și drepturile creditorilor;
- Obligația de plată rămâne în vigoare: Eșalonarea nu înlătură obligația de plată a statului, iar autoritățile au datoria strictă de a respecta calendarul stabilit;
- Nerespectarea termenelor scadențe: CSM explică faptul că tocmai nerespectarea de către Guvern a obligațiilor de plată devenite scadente (conform propriilor acte normative de eșalonare) a constituit obiectul litigiului soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) la 15 octombrie 2026. Astfel, cele două cauze privesc chestiuni juridice distincte.
„Respectarea hotărârilor judecătorești este o obligație juridică a statului, chiar și atunci când executarea plăților este eșalonată”, conchide reprezentanța CSM.
Apel la predictibilitate legislativă și poziția ÎCCJ
CSM susține că numeroasele litigii salariale din sectorul public — inclusiv cele din sistemul judiciar — au fost generate de un cadru legislativ insuficient de clar și predictibil. În acest sens, Consiliul cere Guvernului și Parlamentului să inițieze consultări pentru stabilirea unor reguli clare, stabile și nediscriminatorii.
În paralel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plăților unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri definitive, apreciind că măsurile temporare ale Guvernului nu au încălcat drepturile invocate.
La rândul său, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a precizat că decizia CEDO și procesul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu