Analiza incendiilor soldate cu victime produse la locuințe în ultimii 5 ani

În perioada analizată 01.01.2020-01.10.2025, s-au înregistrat 72  incendii produse la locuințe și soldate cu victime.

1. Situația pe ani:

• Anul 2020 – 6 incendii, 12 victime (10 răniți, 2 decedați);

• Anul 2021 – 17 incendii, 19 victime (14 răniți, 5 decedați);

• Anul 2022 – 15 incendii, 15 victime (11 răniți, 4 decedați);

• Anul 2023 – 11 incendii, 12 victime (9 răniți,  3 decedați);

• Anul 2024 – 13 incendii, 13 victime (7 răniți, 6 decedați);

• Anul 2025 – 10 incendii, 11 victime (9 răniți, 2 decedați).

Numărul total al victimelor este de 82 persoane, din care 60 rănite și 22 decedate.

2. Incidența pe localități:

Incendiile soldate cu victime (decedați și răniți) s-au produs în 42 de localități de pe raza județului Caraș-Severin.

În urma centralizării datelor, se constată că majoritatea incendiilor la locuințe, soldate cu victime, s-au înregistrat preponderent în următoarele localități:

În mediu urban:

 Municipiul Reșița – 12 incendii, din care a rezultat rănirea a 14 persoane și decesul a 2 persoane;

 Municipiul Caransebeș – 10 incendii, din care a rezultat rănirea a 7 persoane și decesul a 3 persoane;

 Oravița – 3 incendii, din care a rezultat rănirea a 3 persoane;

 Bocșa – 2 incendii, din care a rezultat rănirea a 2 persoane;

 Moldova Nouă – 2 incendii, din care a rezultat rănirea a 2 persoane.

În mediu rural:

 Bozovici - 2 incendii, din care a rezultat decesul a 2 persoane;

 Berzovia – 2 incendii, din care a rezultat rănirea a 3 persoane;

 Biniș – 2 incendii, din care a rezultat rănirea a 2 persoane;

 Glimboca - 2 incendii, din care a rezultat rănirea unei persoane și decesul alteia.

3.Detalii despre victime:

• copii (0-18 ani) - 3 victime, dintre care 2 răniți și unul decedat;

• adulți (19-65 ani) – 53 de victime, dintre care 42 răniți și 11 decedați. 

• persoane vârstnice (peste 65 de ani) – 26 de victime, dintre care 16 răniți și 10 decedați.

4.Cauza probabilă a incendiului:

În urma analizării datelor existente, a fost determinată ponderea fiecărei cauze probabile de incendiu, după cum urmează :

 conductor, cablu electric defect, neizolat corespunzător sau cu izolație      deteriorată– 18% (13 intervenții);

 foc deschis - 16% (11 intervenții);

 fumatul în timpul somnului - 11% (8 intervenții);

 aparate electrice/electrocasnice defecte sau cu improvizații – 9 % (6 intervenții)

 coș, canal sau burlan de fum deteriorat sau necurățat – 7%  (5 intervenții);

 scăpări de gaze – 4%  (3 intervenții).

        Diferența de 35% (26 intervenții) este reprezentată de alte cauze (propagarea focului de la vecinătăți, folosirea intenționată a sursei de aprindere, jar căzut din sistemele de încălzit, folosirea de combustibil neadecvat, etc).

5.Sursa de aprindere a incendiului:

        Cele mai frecvente surse probabile de aprindere au fost:

 flacără: 33% (24 intervenții);

 scurtcircuit electric:26% (19 intervenții);

 jar sau scântei: 26% (19 intervenții);

 efect termic: 11% (8 intervenții) ;

 alte cauze: 4%  (2 intervenții).

6.Concluzii:

Datele analizate arată că localitățile cu cele mai multe intervenții se află în mediul urban, cu o medie de 5 intervenții/localitate, față de mediul rural cu o medie de 1,16 intervenții/ localitate. 

Situația incendiilor:

Locul producerii Intervenții Răniți Decedați

1 Urban 30 29 5

2 Rural 42 31 17

Acest lucru se explică prin densitatea mai mare a populației, concentrarea locuințelor în blocuri sau zone aglomerate, suprasolicitarea instalațiilor electrice, dar și utilizarea intensă a aparatelor electrocasnice.

În mediul rural, distanțele mari de la subunități spre locul intervenției, precum și accesibilitatea unor zone, conduc la timpi mai mari de răspuns, fapt ce poate agrava consecințele evenimentelor.

Principalele cauze probabile ale incendiilor rămân instalațiile electrice defecte sau suprasolicitate, imprudența în utilizarea focului deschis (lumânări, aragaz lăsat nesupravegheat, etc.) precum și fumatul în timpul somnului.