Necesitatea unei forţe specializate puternice a cărei
misiune principală să o constituie paza şi ordinea de stat, asigurarea liniştii
şi libertăţii cetăţeanului, precum şi a modului de aplicare şi respectare a
legilor ţării, au determinat intensificarea acţiunilor factorilor de conducere
politică şi militară pentru elaborarea unei legi de organizare a Jandarmeriei
în întreaga ţară.
Astfel, o primă încercare are loc în 1885,
când generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului a elaborat un
proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, dar nu s-a
concretizat.
Doi ani mai târziu, în 1887, cu prilejul expunerii de motive la legea
comunală, I.C.Brătianu sublinia că "Gendarmeria comunală rurală va fi
mai bună decât poliţia rurală de până acum", iar la art.82 din
această lege adoptată la 7 mai 1887 se prevedea organizarea
Jandarmeriei Rurale, printr-o lege specială. Lipsa resurselor băneşti au
întârziat până în anul 1893 materializarea unei astfel de
legi.
Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului
şi organizării Jandarmeriei rurale i-a revenit partidului conservator condus de
Lascăr Catargiu, care a elaborat şi prezentat Parlamentului în
ianuarie-februarie 1893, Legea pentru organizarea
Jandarmeriei rurale. Această lege a fost promulgată prin Decretul Regal
nr.2919 din 30.08.1893.
Această lege prevedea instituirea unui corp de pază şi
ordine cu structură militarizată în toate localităţile rurale din ţară,
deoarece structurile anterioare practic neprofesionalizate, nu făceau faţă
situaţiei complexe de pe teren şi nici nu corespundeau instituţiile unui stat modern
european, din acea vreme. Demn de remarcat este faptul că legiuitorul (Lascăr
Catargiu în principal) a pus accentul pe menţinerea şi garantarea siguranţei
publice, cât şi pe executarea legilor.
Structura organizatorică a Jandarmeriei Rurale
acoperea întreg teritoriul ţării. În toate comunele se înfiinţează secţii şi
posturi de jandarmi, aflate în subordinea directă a primarilor comunali. În
fiecare judeţ, prefecţii reprezentau autorităţile superioare ale unităţilor de
jandarmi, în materie de siguranţă şi ordine publică, iar din punct de vedere al
misiunilor de poliţie judiciară, jandarmii se subordonau judecătorilor de
instrucţie şi procurorilor.
Tot la 1 septembrie 1893 a apărut şi Regulamentul
de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale. Prevederea cea mai importantă
a acestui document era următoarea: "Organizarea Jandarmeriei rurale,
astfel cum este prescrisă de lege, face din această instituţiune un corp
militar, pus la dispoziţiunea ministrului de interne, pentru a asigura ordinea
şi siguranţa publică. Ea se mai află sub ordinele ministrului de justiţie, ale
ministrului public în ce priveşte atribuţiunile de poliţie, precum şi sub acela
al ministrului de război pentru tot ce se raportă la disciplină, comandament şi
instrucţie militară a trupei" (art.1).
Tulburările sociale sângeroase din anul 1907 au pus
într-o situaţie grea, atât instituţiile politice, cât şi cele de menţinere a
ordinii interne, şi chiar militare. Dezinteresul manifestat faţă de întărirea
Jandarmeriei la începutul secolului XX şi mai cu seamă faţă de misiunile sale
preventive s-au soldat cu victime numeroase şi pagube materiale de multe ori
inutile. Situaţia reală a impus pregătirea şi promulgarea unor legi în anii
1908, 1911 şi 1913, precum şi întărirea organizatorică a Jandarmeriei.
Semnificativ este şi faptul că prin Legea Jandarmeriei din 24
martie 1908 se înserează la art.6 şi 7, următoarele:
Art.6: Corpul Jandarmeriei face parte integrantă din armată, dispoziţiunile
generale ale legilor şi regulamentelor îi sunt aplicate, în afara excepţiunilor
de organizarea sa mixtă şi e natura serviciului său.
Art.7: Ofiţerii Corpului Jandarmeriei se recrutează din ofiţerii de orice armă
din armata activă. Trecerea ofiţerilor din armata activă în Jandarmeriei se
face prin Înalt Decret, în urma raportului Ministerului de Interne, luată pe
recomandaţiunea Ministerului de Interne, luată pe recomandaţiunea Ministerului
de Război. Ea rămâne definitivă după un an de la numire, în care timp ofiţerul
va putea fi retrecut în armata activă.
INFORMAŢII
DE BACKGROUND:
Primele structuri de jandarmi pe meleaguri cărăşene. Scurt istoric
S-a afirmat deseori că înainte de anul 1918 ar fi existat
o Jandarmerie ardeleană, pur românească. În condiţiile de atunci este puţin
probabilă existenţa acesteia, pentru faptul că dominaţia străină nu ar fi
acceptat înfiinţarea de formaţiuni româneşti, care să le fie potrivnice. Poate
fi acceptată însă, situaţia existenţei unor români, încadraţi în formaţiunile
Jandarmeriei maghiare.
Astfel a devenit
necesară înfiinţarea şi în Banat a unor formaţiuni jandarmereşti, fidele
naţiunii române şi împlinirii visurilor de unitate. Anul 1918 a fost anul
realizării acestor deziderate.
Aşa cum consemnează
documentele vremii, Banatul, a fost „Prima
dintre regiunile româneşti stăpânite de Imperiul austro-ungar, în care s-a
făcut simţit amplul ecou al dezagregării monarhiei dualiste şi care a trecut cu
toată forţa şi toată dăruirea la înfăptuirea unirii cu România”.
Încă din luna octombrie
1918, în multe localităţi sătenii „dezarmează Jandarmeria, schimbă autorităţile
comunale şi impun o conducere nouă românească” : Răcăjdia, Moldova Nouă, Naidăş
etc.
Prin aceste acţiuni
s-a produs o înlocuire hotărâtă a vechilor structuri administrative ungureşti,
cu organisme care să apere naţiunea română şi idealurile sale de unire cu
patria mamă.
Odată cu constituirea
Consiliului Naţional Român Central din Transilvania, Banat şi părţile
ungureşti, la 31 octombrie 1918 la Arad, a demarat procesul de înfiinţare a
Gărzilor Naţionale Române. Până la data de 7 noiembrie 1918, în comitatele
Timiş şi Torontal, au fost constituite gărzi naţionale în aproximativ 40 de
localităţi, printre acestea enumerîndu-se: Timişoara, Oraviţa, Lugoj, Mehadia,
Caransebeş, Teregova, Armeniş, Domaşnea, Iablaniţa, Feneş, Moldova Nouă,
Cornereva, Bocşa Montană, Bocşa Română, Ciclova, Rusca Montană, multe din
acestea devenind mai târziu, reşedinţele secţiilor sau posturilor de jandarmi.
Misiunile declarate ale acestor gărzi erau: apărarea avutului şi a
vieţii locuitorilor ; menţinerea ordinii şi liniştii publice, ameninţate de
intervenţiile violente ale rămăşiţelor vechilor autorităţi sau ale „gărzilor de
oţel” maghiare, înfiinţate de elementele reacţionare pentru a înăbuşi lupta
naţională a românilor în vederea realizării unirii .
În situaţia
complexă creată după 1 Decembrie 1918, Consiliul Dirigent , prezidat de Iuliu
Maniu, a hotărât la 12 decembrie 1918 numirea fruntaşului unionist Ştefan Cicio
Pop „ şef al armatei şi siguranţei
publice” şi l-au însărcinat cu reorganizarea în localităţile eliberate, a
Jandarmeriei rurale şi desfiinţarea treptată a „gardelor naţionale” .
În luna decembrie
1918, conform aprobării Consiliului Dirigent, pe teritoriul Banatului a luat
fiinţă Regimentul 3 Jandarmi, cu reşedinţa provizorie la Deva , apoi la Arad.
Formaţiunea menţionată trebuia să fie organizată pe 5 companii teritoriale la
Arad, Timişoara, Lugoj, Anina şi Deva şi un detaşament de 300 de oameni în
Valea Jiului. În luna martie 1919, Regimentul 3 devine Regimentul 9 Jandarmi
Timişoara.
Revoluţia din decembrie 1989 a
declanşat un amplu proces
de remodelare a instituţiilor de bază ale statului, încadrat în planul mai larg
al transformărilor societăţii în ansamblul său, pe coordonatele democraţiei, economiei de piaţă, afirmării
depline a personalităţii umane.
Decembrie 1989 a
găsit unitatea noastră subordonată Brigăzii 30 Securitate Timişoara/
Batalionului 24 Securitate Lugoj (fost 37), cu indicativul 0389, sub titulatura
Compania 1 Securitate
Reşiţa.
Reaşezarea instituţiilor de stat pe
temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea
instituţiei Jandarmeriei cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul
forţelor de ordine internă, la sfârşitul
secolului XX şi începutul secolului XXI. A fost creat cadrul legislativ necesar pentru o corectă
încadrare a Jandarmeriei în structurile
statului de drept şi pentru reînnodarea firului istoric al evoluţiei sale. Schimbarea esenţială la nivelul Armei
constă în abandonarea definitivă a unor misiuni specifice regimului
totalitar şi întemeierea mecanismelor sale
de funcţionare pe Constituţie, acte normative şi regulamente de tip nou, pe respectul drepturilor omului şi
cetăţeanului.
Momentul care marchează
reînfiinţarea trupelor de jandarmi l-a constituit H.G. 0749/1990 şi a Ordinului
Comandamentului Trupelor de Pază şi Ordine nr. I/05848 din aceeaşi dată,
privind creearea Comandamentului Trupelor de Jandarmi.
Ulterior prin Legea 40/1990 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne au fost stabilite structura
organizatorică şi atribuţiile trupelor de jandarmi. Potrivit acestui act
normativ trupele de jandarmi fac parte din structura organizatorică a Ministerului
de Interne şi îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul ţării, în
conformitate cu prevederile legale. Trupele de jandarmi erau constituite în
unităţi militare specializate cu atribuţii şi competenţe pe întreg teritoriul
naţional, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor, a avutului public şi privat şi menţinerea ordinii şi liniştii
publice.
Organizate pe principii militare cu
următoarea structură organizatorică: Comandamentul Trupelor de Jandarmi;
brigăzi organizate pe batalioane mobile, batalioane de pază şi detaşamente de
jandarmi, centre de instrucţie şi secţii asimilate unităţilor.
În urma acestor
modificări organizatorice în cadrul Brigăzii 30 Jandarmi Timişoara s-a
înfiinţat Batalionul 22 Jandarmi Reşiţa cu zona de responsabilitate judeţul Caraş-Severin, având următoarea
structură organizatorică: Compania 1 Jandarmi Ordine Publică Reşiţa, Compania 2
Jandarmi T.F. Caransebeş, Compania 3 Jandarmi Mobilă Reşiţa, Compania 4
Jandarmi Mobilă Reşiţa, Plutonul Pază Obiective U.M.R., Plutonul Aprovizionare
şi Transport, Plutonul Transmisiuni, şi o Grupă conductori câini de serviciu.
În conformitate cu
Legea 116/1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române,
Batalionul 22 Jandarmi Reşiţa s-a transformat în Comandamentul de Jandarmi
Judeţean Caraş- Severin iar în prezent în conformitate cu Legea 550/2004
devenind Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Caraş-Severin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu