Prezintă: Direcția de
Sănătate Publică a Județului Caraș-Severin.
Legislație
privind descentralizarea sistemului de sănătate:
1.OUG 162/2008 privind transferul
ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către
autoritățile administrației publice locale, cu modificările și completările
ulterioare;
2.HGR 562/2009 privind aprobarea
Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate, cu modificările și
completările ulterioare;
3.HGR 529/2010 privind aprobarea
menținerii managementului asistenței medicale la autoritățile administrației
publice locale care au desfășurat faze pilot precum și Listei unităților
sanitare publice cu paturi pentru care se menține managementul asistenței medicale
la autoritățile publice locale;
4.OUG 48/2010 Pentru modificarea și
completarea unor acte normative din domeniul sănătății în vederea
descentralizării;
5.Ordinul Ministrului Sănătății
nr.910/2010 pentru aprobarea modelului protocolului de predare-preluare între
Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București și
administrațiile publice locale și
Primăria Municipiului București în vederea transferului managementului
asitenței medicale al unităților sanitare publice;
6.OUG 17/2017 privind asistența
medicală comunitară.
Spitalele din
judetul Caras-Severin care existau înaintea descentralizării :
-
Spitalul Judetean de Urgență Reșița;
-
Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș;
-
Spitalul Orășenesc Oravița;
-
Spitalul Orășenesc Moldova Nouă;
-
Spitalul Orășenesc Oțelu Roșu;
-
Spitalul Orășenesc Bocșa;
-
Spitalul Orășenesc Anina;
-
Spitalul Comunal Bozovici.
Prin aplicarea
legislației în vigoare la acel moment, spitalele Anina, Bocșa și Bozovici nu au
mai fost pe lista spitalelor care puteau încheia contract cu Casa Județeană de
Asigurări de Sănătate Caraș-Severin. Pe cale de consecință, Ministerul
Sănătății a pus la dispoziție cadrul legal, prin care personalul din aceste
trei unități sanitare cu paturi să fie redirijat către unitățile sanitare din
județ sau din alte zone.
Impactul
aplicării acestor măsuri :
-
Reacții vehemente din partea autorităților locale din
localitățile respective precum și din partea personalului medical si a
pacienților;
-
Mediatizare puternică împotriva acestor măsuri;
-
Lipsa de felexibilitate și de comunicare între
autoritățile locale și cele centrale;
Așteptări din
partea autorităților centrale:
-
Deplasarea deciziei managementului spitalelor către
autoritățile locale, în scopul responsabilizării acestor autorități în actul
medical;
-
Redistribuirea resurselor către unitățile sanitare
performante, căutându-se a se elimina cât mai mult posibil pierderile din
sistem.
Puncte slabe
ale acestor decizii :
-
Nu a fost pregătită suficient și transparent, populația
și personalul medical, precum și autoritățile locale asupra oportunității
măsurilor luate;
-
Nu a existat o armonizare a legislației, astfel încât
să fie redus la minim impactul financiar și emoțional;
-
In cazul județului Caraș-Severin, nu au fost luate în
calcul mai multe specificități : judet cu o suprafață foarte mare, cu o
populație redusă, însă răspândită pe arii mari, cu comunități izolate și cu
distanțe mari între localități calificate a acorda servicii medicale de urgență
calificate, realizându-se o discriminare între pacienți în ceea ce privește
liberul acces la servicii medicale;
-
Deși au existat demersuri, nu s-a putut prevedea legal,
obligația autorităților locale de a asigura cheltuielile pentru funcționarea
spitalelor.
Legislația
prevede faptul că autoritatile locale pot finanța aceste cheltuieli (și nu
faptul că sunt obligate).
Structuri
spitalicești, uneori mari, specifice perioadei de dinaintea anului 1989 au fost
preluate de localități, al căror buget nu a putut prevedea cheltuieli mari
pentru întreținerea spitalelor rămase în contractul cu CJAS.
In acest
context, au existat următoarele atitudini de adaptare la noul cadru legislativ
:
1.
În
localitățile unde nu au mai existat spitale :
-
Au fost înființate Centre de Permanență ale medicilor
de familie.
-
Au fost înființate Centre de Îngrijire ale Persoanelor
Vârstnice.
2.
În
localitățile în care spitalele au rămas funcționale :
-
Autoritățile locale au făcut eforturi de a prevedea în
bugetele lor, sume pentru asigurarea
unei părți din cheltuielile de întreținere ale spitalelor;
-
Au susținut accesarea unor fonduri europene sau
tranfrontaliere pentru reabilitarea cu preponderență a ambulatoriilor
spitalelor sau dotarea cu aparatură medicală a secțiilor sau ambulatoriilor :
Spitalul Județean de Urgență Reșița, Spitalul Orășenesc Oravița, Spitalul Orășenesc
Moldova Nouă și Spitalul Orășenesc Oțelu Roșu;
Spitalul
Municipal de Urgență Caransebeș a obținut fonduri substanțiale de la Ministerul
Sănătății.
Programele
naționale de sănătate, derulate prin Ministerul Sănătății s-au aflat într-o
dinamică ascendentă, încercând să acopere, problemele de sănătate publică
sensibile surse de finanțare complementare contractului spitalelor cu CJAS.
Datorită faptului că atât în Servicul UPU
SMURD cât și pe secțiile de ATI, există în general cheltuieli mai mari, fiind secții
consumatoare de fonduri, datorită patolgiei specifice, Ministerul Sănătății
finanțează aceste servicii ( pentru sectia de ATI, parțial).
Începând cu anul 2016, se finanțează și
programul pentru prevenția infecțiilor intraspitalicești (nosocomiale).
În ceea ce privește indicatorii de
morbiditate, în Caraș-Severin există următoarea situație comparativă între
perioada dinaintea descentralizării și anul precedent :
|
Boli
|
2010
|
2016
|
|
Diabet
|
10075
|
15107
|
|
TBC
|
440
|
255
|
|
Cancer
|
7323
|
8298
|
|
Gusa simpla si
modulara
|
1217
|
1731
|
|
Malnutritie
proteino-calorica
|
85
|
55
|
|
Rahitism evolutiv
|
31
|
34
|
|
Anemii
|
1758
|
1939
|
|
Tulburari mintale
|
4218
|
7537
|
|
Epilepsie
|
1659
|
2214
|
|
Reumatism articular
acut
|
346
|
130
|
|
Cardipatii
reumatismale cronice
|
631
|
432
|
|
Boli hipertensive
|
36627
|
50397
|
|
Cardiopatie ischemică
|
21381
|
25580
|
|
Cord pulmonar cronic
|
893
|
1003
|
|
Boli
cerebro-vasculare
|
4731
|
7858
|
|
Boli pulmonare
cronice obstructive
|
5104
|
7747
|
|
Boală ulceroasă
|
4280
|
5052
|
|
Ciroza și alte
hepatite cronice
|
2540
|
2767
|
|
Insuficientă renală
|
1026
|
1398
|
|
Calculoza urinară
|
3064
|
3057
|
|
Malformații
congenitale
|
483
|
464
|
Se observă o creștere a indicatorilor de
morbiditate, pentru multe afecțiuni urmărite statistic, aceste creșteri fiind
explicate prin :
- Creșterea nivelului de raportare, prin
intrducerea de softuri adaptate monitorizarii cât și a unor registre
electronice pentru boli cronice și în condițiile introducerii foii de
observație electronică și a cardului electronic de sănătate;
- Creșterea gradului de conștiență a
pacienților asupra necesității monitorizării stării de sănătate.
Calitatea în domeniul sănătăţii depinde atât
de oameni (serviciile medicale) cât şi de sistemele şi tehnicile existente la
un moment dat (echipamente medicale, medicamente etc).
Conceptul de calitate în sănătate este unul
vast şi extrem de dezbătut în momentul de faţă, experţii în domeniu evidenţiind
trei dimensiuni fundamentale:
· A. calitatea profesională -
produsul/serviciul medical îndeplineşte toate condiţiile stabilite de profesioniştii de top ai
domeniului medical (standarde de practică);
· B. satisfacţia pacientului (calitatea din
punctul de vedere al clientului) - ce aşteaptă pacientul să obţină de la un
anumit serviciu medical;
· C. managementul calităţii totale - cea mai
eficientă şi mai productivă modalitate de utilizare a resurselor în cadrul
limitelor stabilite de autorităţi/ pacienţi (eficienţă).
În ceea ce privește calitatea profesională,
județul Caraș-Severin fiind un județ neatractiv pentru medici, în general, cât
și pentru noile generații de specialiști, a încercat mereu să mențină calitatea
actului medical. Există o bună calitate a personalului medical însă, încă
insuficient, dacă ne raportăm la standardele înalte europene.
Deficitară este și distribuția acestor medici
în județ, ăn sensul în care marea majoritate a medicilor specialiști se află
polarizată în cele două spitale : Spitalul Județean de Urgență Resita și
Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș.
Atragerea de medici în județ nu poate fi
facută decât prin eforturile autorităților locale, în sensul în care să existe
o ofertă publică pentru medici, în sensul angajamentului acestor autorități de
a asigura facilități suplimentare, și posibilitatea de a suplimenta oferta
finaciară pentu medicii care ar dori
totuși să vină în aceste zone deficitare.
Din nefericire, aceasta ‚ofertă’’ se reduce
la un post scos la concurs și eventual, în cel mai fericit caz, o locuință.
CONCLUZII :
1. Pe acest fond, este impropriu să vorbim de o
creștere a gradului de satisfacție a pacientului, mai ales cel provenit din
zonele în care spitalele au fost închise.
2. În ceea ce privește confortul hotelier al
pacienților din cele 5 spitale funcționale din județ, putem afirma că există o
creștere a acestor condiții, însă mult mai puțin decât se așteaptă la momentul
descentralizării ( un caz aparte este Spitalul Orășenesc Oravița, unde faptul
că are în structura fostul Sanatoriu Marila, candva o mândrie națională, în
momentul de față este imposibil de gestionat de către autoritatea locală).
3. Există proceduri de implementare și
monitorizare a calității actului medical, proceduri care fac parte din
parametrii de acreditare a spitalelor, care aplicate întocmai, având și
resursele necesare ar putea duce la o creștere a calității actului medical.
Calitatea actului medical în sine, privit din punctul de vedere al mijloacelor
de investigare pentru a stabilii un diagnostic, putem afirma că a crescut.
Gradul de satisfacere a pacientului, care până la urmă este cel mai important,
considerăm că nu a fost realizat decât parțial, și asta, nu neapărat ca o
consecință a actului descentralizării.
4. Din punctul de vedere al instituției
noastre, vom întreprinde următoarele demersuri :
- creșterea gradului de implicare în
Consiliile de Administrație ale spitalelor, în sensul în care vom pune accentul
pe monitorizarea gradului de satisfacere a pacienților precum și pe
monitorizarea demersurilor făcute de spitale în respectarea propunerilor făcute
în planurile anuale de achiziții;
- comunicare mai eficientă cu autoritățile
locale în vederea definirii mai exacte și mai avantajoase pentru medici a unei
oferte publice, în vederea atragerii de personal medical specializat, pentru
disciplinele deficitare și în zonele defavorizate;
- introducerea de noi programe de sănătate, începând
cu anul financiar viitor, cum ar fi depistarea deficiențelor de auz și de văz
la nou-născuți, programe derulate în prezent numai în centrele universitare.
DIRECTOR
EXECUTIV,
Jr.
Miloș Dan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu