Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 16 octombrie 2016

România şi Serbia trebuie să coopereze mai bine pentru combaterea agresiunilor împotriva mediului pe sectorul de Dunăre, la graniţa dintre cele două ţări

În perioada 14 – 15 octombrie a.c. Grupul Ecologic de Colaborare Nera a participat la conferinţa internaţională anuală organizată de fundaţia INTERNATIONAL SCIENTIFIC FORUM "DANUBE - RIVER OF COOPERATION" din Belgrad, UNIVERSITATEA UNION NIKOLA – TESLA  din Belgrad şi PRIMĂRIA VELIKO GRADIŠTE, care a fost destinată unor prezentări şi analize pe tema „Un sfert de secol de angajare în dezvoltarea durabilă a Regiunii Dunării”.
La eveniment au participat autorităţi de mediu şi dezvoltare durabilă, reprezentanţi ai mediului academic şi ai municipalităţii din Serbia, Ungaria, Slovacia, Croaţia, Austria şi Macedonia.
GEC Nera a fost invitat să participe din partea societăţii civile din România, în calitate de  organizaţie cu multiple implicări în monitorizarea implementării politicilor publice de protecţia mediului din cadrul Strategiei de Dezvoltare a UE privind  Regiunea Dunării.
Participanţii au făcut informări privind realităţile şi perspectivele implementării Strategiei Dunării în fiecare ţară riverană accentuând  faptul că anumite elemente ale strategiei rămân şi în prezent doar deziderate.
În intervenţia sa Cornel Popovici Sturza – preşedintele GEC Nera a precizat că „există cel puţin 2 cazuri majore de agresiuni împotriva biodiversităţii de pe Dunăre în care România şi  Serbia nu au colaborat suficient pentru stoparea acestora.  Autorităţile din cele 2 ţări nu au reuşit să rezolve  în 42 de ani problema tranzitului faunei piscicole la barajul hidrocentralei Porţile de Fier I iar cantitatea de sturioni a scăzut la 30 % din ceea ce era înainte de construirea barajului. Exploatarea lacului din spatele barajului se face uneori haotic. In 2015 nivelul apei din lac a scăzut cu 4 m, timp de 5 luni,  iar impactul asupra zonelor umede din Parcul Natural Porţie de Fier a fost devastator”.

            Prof. univ. dr. Edita Karanović – moderatorul conferinţei a precizat că „deşi s-au făcut  progrese importante în implementarea Strategiei Dunării,  informaţii despre asemenea agresiuni asupra mediului trebuie menţinute în spaţiul public iar factorii direct responsabili trebuie să se implice mai mult în stoparea lor”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu