Prezintă: Direcția de Statistică a Județului Caraş-Severin.
INSTITUTUL
NAŢIONAL DE STATISTICĂ
Reşiţa, Piaţa 1
Dec.1918, nr.9,cod poştal 320067
e-mail:tele@carasseverin.insse.ro
INFORMARE PRIVIND INDICATORII ECONOMICI ŞI SOCIALI
AI JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN ÎN ANUL 2014
Prezentul material se referă la evoluţia principalilor
indicatori economici şi sociali ai judeţului Caraş-Severin în anul 2014. Pentru
a avea o imagine de ansamblu asupra evoluţiei indicatorilor, s-a efectuat
analiza acestora şi în perioade mai lungi de timp în funcţie de
disponibilitatea datelor.
Populaţia după domiciliu
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu
cetaţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii
administrativ-teritoriale.
Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că
are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), aşa cum este
luata in evidenta organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii
acestui indicator nu se ţine cont de resedinţa obişnuita, de perioada şi/sau
motivul absenţei de la domiciliu.
Date absolute 2014
La 1 iulie 2014, populaţia cu domiciliul în judeţ (cetăţeni
români) era de 332.267 persoane din care 169.467 femei (51%) şi 162.800 barbaţi
(49%), distribuţia pe medii de rezidenţa arătând o urbanizare pronunţată (58,6%
în urban, respectiv 41,4% în rural).
La acestă dată populaţia
reprezenta 1,49 % din populaţia României, clasându-se pe locul 34 în
ierarhia judeţelor (inclusiv Municipiul Bucureşti).
Piramida vârstelor 2014
Pe total femeile sunt mai numeroase decât bărbaţii, gradul de
feminitate fiind de 104 femei la 100 de bărbaţi. Dacă analizăm situaţia pe
vârste se observă că gradul de masculinitate este uşor superior gradului de
feminitate până la varsta de 54 de ani, după această vârstă gradul de
feminitate crescând veriginos.
Mişcarea naturală 2014-date absolute
În anul 2014 s-au născut 2.322 copii şi au decedat 4.013
persoane, sporul natural fiind de -1.721. Evoluţia pe luni a mişcării naturale
în date absolute în cursul anului 2014 este prezentată în graficul următor:
În anul 2014 s-au întegistrat 23 decese sub vârsta de un an
(numarul cel mai mic din perioada (1990-2014). În imaginea următoare este
prezentată sintetic evoluţia numărului deceselor sub un an în cursul anului
2014.
Mişcarea naturală 2014- indicatori relativi (rate)
Rata natalităţii în anul 2014 a fost 7 născuţi vii la
1000 locuitori, maxima înregistrându-se în luna iulie (8,6 0/oo), minima în
februarie (5,7 o/oo)
Rata mortalitaţii generale a înregistrat un minim de 9,6o/oo
tot în luna iulie şi un maxim de 14 o/oo în decembrie, media fiind de 12,2 o/oo
în 2014.
Rata sporului natural a fost negativă în întreaga perioadă şi
s-a situat intre -7,8 o/oo şi -1,1 o/oo (maximă în iulie, respectiv minimă în
decembrie) cu o medie anuală de -5,1 o/oo
Rata mortalităţii infantile în cursul anului 2014 s-a situat
în intervalul 0 -17,5 decedaţi sub un an la 1000 născuţi vii , maxima
înregistrându-se în luna decembrie.
Populaţia după domiciliu 1994-2014- date absolute
În perioada 1994-2014 populaţia judeţului s-a diminuat cu
39,5 mii persoane. Anual populaţia a scăzut în medie cu 1,9 mii locuitori
(76,8% prin mişcare naturală si 23,2% prin mişcare migratorie).
Mişcare naturală 1994-2014 – date absolute
În această perioadă s-au născut 63 mii copii, numărul
deceselor fiind de 93,3 mii persoane, înregistrându-se un spor natural de -30,3
mii.
Numărul decedatilor sub un an între 1994-2014 a fost de 1,05 mii.
Indicatori relativi (rate) 1994-2014
Rata natalităţii din perioada 1994-2014 s-a situat între 7 şi
9,7 născuţi vii la 1000 locuitori cu maximul în 1994 şi minimul in anii
2013,2014 cu o medie anuală de 8,5o/oo.
Rata mortalitaţii generale a înregistrat un minim de 11,6o/oo
în anul 2012 şi un maxim de 13,6 o/oo în 1997, media anuală fiind de 12,6 o/oo
în perioada analizată.
Rata sporului natural a fost negativă în întreaga perioadă şi
s-a situat intre -5,2 o/oo şi -3,6 o/oo (maximă în 1994, 1998 şi 2004,
respectiv minimă în 2014) cu o medie anuală de -12,6 o/oo.
Rata medie a mortalitaţii infantile (decedaţi sub un an la
1000 nascuţi vii) a fost de 16,2 o/oo şi a fost cuprisă între 9,9 o/oo (an
2014) şi 24,8 o/oo (an 1996).
Mişcare migratorie 1994-2014
Mişcarea migratorie interjudeţeană şi externă (în alte ţări)
din perioada 1994-2014 este responsabilă de scăderea populaţiei cu 9,2 mii
persoane (65,8% prin mişcare migratorie interjudeţeană, respectiv 34,2% prin
mişcare migratorie externă). Din cauza indisponibilitaţii datelor defalcate
privind migraţia din 2013 şi 2014, graficul următor este construit pentru
perioada 1994-2012.
Explicaţii sold migraţie:
Sold migratoriu interjudeţean: diferenţa dintre sosirile cu
domiciliul pe teritoriul judeţului şi numărul de plecări. Se referă doar la
cetăţenii români;
Sold migratoriu extern cetăţenie română: diferenţa dintre
sosirile cu domiciliul pe teritoriul judeţului din alte state şi numărul de
plecări cu domiciliul ale cetaţenilor români în alte ţări. Imigranţii care nu
au sau nu au obţinut cetăţenia româna nu se iau în calculul acestui indicator;
Sold migratoriu extern total: diferenţa dintre sosirile cu
domiciliul pe teritoriul judeţului din alte state de cetăţenie română, straină
sau fără cetăţenie şi numărul de plecări cu domiciliul ale cetaţenilor români
în alte ţări;
Sold migratoriu total cetăţenie româna: diferenţa dintre
sosirile cu domiciliul, pe teritoriul judeţului, a cetăţenilor români sau care
au obţinut cetăţenia română şi numărul de plecări cu domiciliul ale cetaţenilor
români în alte judeţe sau alte state.
Numărul emigranţilor definitivi care şi-au stabilit
domiciliul permanent pe teritoriul altui stat, în perioada 1994-2012 a fost de 7.367 persoane, în timp ce numărul
imigranţilor a fost de 1.608 persoane.
Dacă luăm în calcul perioada 1990-2012, numărul emigranţilor
a fost de 14.816, iar imigranţii au fost în numar de 1.788.
Emigranţii cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de
cetăţenie română) care emigreaza în străinatate. Emigraţia este acţiunea prin
care o persoană renunţa la domiciliul din România şi îşi stabileşte domiciliul
pe teritoriul altui stat.
Imigranţii cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de
cetăţenie română, străini sau fară cetăţenie) care imigrează în România.
Imigraţia este acţiunea prin care o persoană renunţă la domiciliul de pe
teritoriul altui stat şi îsi stabileşte domiciliul în Romania. Imigranţii care
nu au cetăţenie română nu intră in calculul populaţiei după domiciliu definită
anterior.
Durata medie a vieţii 1990-2013
În Caraş-Severin durata medie a vieţii a crescut de la 67,7
ani în 1990, la 74,0 ani în 2013 (+6,7 ani).
În toată această perioadă indicatorul s-a situat sub media
naţională, judeţul situându-se pe locul 38 în 1990 şi a urcat pe poziţia 32 în
anul 2013, în ierarhia judeţelor.
Ritmul mediu anual de creştere a duratei medii a vieţii între
1990 şi 2013 a
fost de +0,26 ani, ritmul total în perioadă înregistrând valoarea de +6,27 ani.
Din punct de vedere al acestui indicator, judeţul
Caraş-Severin se clasează pe locul 3 în topul judeţelor, după Vâlcea şi
Constanţa.
Ierarhia judeţelor după ritmul de creştere a duratei medii a
vieţii în perioada 1990-2013 (ani)
Forţa de muncă 2014
La 1 ianuarie 2014 indicatorul resurse de muncă (din punct de
vedere al efectivelor) a înregistrat o valoare de 202,8 mii persoane, în
scădere cu 1,3 mii faţă de 1 ianuarie 2013. Componentele resurselor de muncă au
fost: populaţie ocupată civilă (112,2 mii persoane), şomeri (6,8 mii persoane),
populaţie în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de
muncă (83,3 mii persoane). Populaţia ocupată civilă plus şomerii reprezintă
populaţia activă civilă (121,8 mii persoane).
Structura resurselor
de muncă este prezentată în graficul următor:
Calculul resurselor de muncă s-a făcut conform metodologiei
balanţei forţei de muncă şi este redat în în următorul tabel care cuprinde şi
distribuţia pe sexe:
Nr crt Componente Efective la 1 ian 2014 (mii persoane)
Total Masculin Feminin
1 A. RESURSE DE
MUNCĂ (02-03-04+05+06±07) 202,8 104,5 98,3
2 POPULAŢIA ÎN
VÂRSTĂ DE MUNCĂ 1) 206,1 108,7 97,4
3 Pensionari în
vârstă de muncă ce nu lucrează 1,3 0,5 0,8
4 Persoane în
vârstă de muncă cu incapacitate permanentă de muncă 10,9 6,6 4,3
5 Salariaţi sub
şi peste vârsta de muncă 0,2 0,1 0,1
6 Alte persoane
sub şi peste vârstă de muncă aflate în activitate 9,2 3,0 6,2
7 Soldul
mişcării interjudeţene (±) -0,5 -0,2 -0,3
8 B. POPULAŢIA
OCUPATĂ CIVILĂ - TOTAL 112,2 61,3 50,9
9 C. ŞOMERI 6,8 4,0 2,8
10 D. POPULAŢIA
ACTIVĂ CIVILĂ ( B+C ) 119,0 65,3 53,7
11 E. POPULAŢIA
ÎN PREGĂTIRE PROFESIONALĂ ŞI ALTE CATEGORII DE POPULAŢIE ÎN VÂRSTĂ DE MUNCĂ
(A-D) 83,8 39,2 44,6
Rata de ocupare calculată ca raport, exprimat procentual,
între populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă a fost de 55,3% (58,7%
pentru bărbaţi, respectiv 51,7% pentru femei).
Rata de activitate a resurselor de munca a înregistrat o
valoare de 57,7% şi reprezinta raportul, exprimat procentual, dintre populatia
activa civila si resursele de munca. Distribuţia pe sexe este dezechilibrată,
la fel ca in cazul ratei de ocupare (66,1% pentru bărbaţi şi 54,6% pentru
femei).
Pentru analiza în timp a ratelor definite anterior şi pentru
observarea decalajelor faţă de media naţională, graficul următor este
edificator.
Rata de ocupare (%) şi rata de activitate a resurselor de
muncă (%) România şi Caraş-Severin în perioada 1990-2014
Efectivul de salariaţi 2014
La sfârşitul anului 2014 în judeţul Caraş-Severin erau 52,5
mii salariaţi din care 2,4 mii lucrau în agricultură, silvicultură şi servicii
anexe, 20,0 mii în industrie şi construcţii, iar 30,1 mii în servicii.
Evoluţia pe luni a efectivelor de salariaţi în cursul anului
2014:
Graficul următor redă numărul salariatilor la sfârşitul
anului, în perioada 1990-2014
Câştigul salarial 2014
În anul 2014, câştigul salarial mediu brut lunar s-a situat
între 1.640 lei/salariat în ianuarie şi 1.799 lei/salariat în noiembrie, iar
cel net a înregistrat valorile extreme în aceleaşi luni (1.193 în ianuarie,
respectiv 1.293 lei în noiembrie).
Şomajul
Şomajul, fenomen social cu influenţe negative asupra
dezvoltǎrii societǎţii, este rezultatul direct al proceselor de restructurare a
economiei. La sfârşitul lunii decembrie 2014, în judeţul Caraş-Severin se aflau
5.277 şomeri (2.259 femei şi 3.018 bǎrbaţi).
Rata şomajului, la sfârşitul aceleiaşi perioade a fost de
4,4%, egală cu cea de la finele anului 2003.
Distribuţia diferenţiatǎ a şomerilor pe sexe, imprimǎ o ratǎ
a şomajului diferitǎ (4,6% pentru bǎrbaţi, respectiv 4,2% pentru femei).
Comparând rata şomajului din judeţ cu rata medie la nivel
naţional se observǎ cǎ în judeţul Caraş-Severin aceasta este mai mare cu 0,4%.
Evoluţia numărului de şomeri şi rata şomajului pe parcursul
anului 2014 sunt redate în graficele următoare.
Pensionari – trimestrul III 2014
Datele statistice disponibile la nivelul trimestrului III
2014 relevă faptul cǎ in judeţul Caraş-Severin existau 76.713 pensionari de
asigurări sociale de stat (numar mediu), cu 961 mai puţini decât în la
sfârşitul anului 2003. Pensia medie lunarǎ a crescut cu 4,1%, de la 809 lei în
trim IV 2013, la 842 lei in trimestrul III 2014.
Numǎrul de pensionari care revin la un salariat in trimestrul
III 2014 este de aproximativ 1,5.
ECONOMIE
Produsul Intern Brut (PIB)
Pentru indicatorul macroeconomic PIB datele sunt disponibile
până în anul 2012.
Mai jos este prezentată evoluţia PIB-ului (date absolute) în
perioada 2000-2012, exprimat în preţurile curente ale fiecărui an.
Valoarea adăugată Brută reprezintă valoarea producţiei din
care se scade consumul intermediar.
Profilul judeţului Caraş-Severin în funcţie de Valoarea
Adăugată Brută (VAB) în anul 2012 (%)
Se constată faptul că Valoarea Adăugată Brută are o pondere
de 9% în sectorul primar (agricultură, silvicultură şi pescuit), 35% în
sectorul secundar (industrie şi construcţii) şi 56% în sectorul terţiar (comerţ
şi servicii).
Cifra de afaceri 2013
În anul 2013, cele 4731 unităţi locale de pe raza judeţului
Caraş-Severin au realizat o cifră de afaceri de 6.276 milioane lei, folosind
36.686 persoane ocupate.
Unitatea locala este o intreprindere sau o parte a acesteia
(atelier, fabrica, depozit, birou, mina sau statie etc) situata la o adresa
identificabila.
Datele sunt obţinute din cercetarea statistică ,,Ancheta
structurală în intreprinderi 2013”
(agenţi economici) şi au fost extinse pe baza surselor administrative (bilanţ
contabil şi alte surse).
Nu sunt cuprinse unităţile locale din secţiunea K-
intermedieri financiare si asigurări (
div 64-66 ), secţiunea O-administraţie publică (div 84), div. 94-activităţi asociative diverse şi
secţiunea T-activităţi ale gospodariilor (div. 97,98).
Ponderea secţiunilor CAEN rev.2 în total cifră de afaceri
este redată în graficul următor.
Producţia industrială
Volumul producţiei industriale din judetul Caraş-Severin,
realizat în anul 2014 a
inregistrat o creştere cu 12,3% faţa de cel din anul 2013.
Evoluţia lunară a indicelui producţiei industriale faţă de
media anului 2013 este prezentată în graficul următor.
Pentru a cunoaşte în timp dinamica producţiei industriale,
graficul următor prezintă indicii
producţiei industriale în perioada 2011-2014, calculaţi faţă de media anului
2010 (an de bază).
Comerţ exterior
În primele 11 luni ale anului 2014 exporturile FOB realizate
de firmele cu sediul în judeţul Caraş-Severin s-au cifrat la 227,6 milioane
euro (0,5% din nivelul naţional), iar importurile CIF au înregistrat valoarea
de 181,3 milioane euro (0,3% din total ţara). Balanţa comercialǎ exprimatǎ prin
soldul FOB/CIF prezinta un excedent de 66,3 milioane euro.
Turism 2014
In anul 2014, numarul unitaţilor de cazare deschise a crescut
de la 186 in
2013 la 188.
Nu se cuprind in cercetarea statistica, structurile de
primire turistica cu functiuni de cazare turistica cu o capacitate de cazare
instalata de mai putin de 5 locuri
În acesatǎ perioada s-a inregistrat o creştere a numǎrului de turişti cazaţi de la 119 mii
în 2013 la 122 mii in anul de analizǎ. Numǎrul de înnoptǎri s-a diminuat cu
4,3% (513 mii în 2014 faţǎ de 536 mii in anul precedent).
Evoluţia pe luni a turiştilor sosiţi şi a înnoptărilor în
anul 2014 este prezentată mai jos.
Surse de date
Indicatorii prezentaţi în material s-au construit pe baza
informaţiilor existente în baza de date TEMPO-online a Institutului Naţional de
Statistică şi a datelor din statisticile curente.
Începând cu luna aprilie 2014, baza de date TEMPO-online se
poate consulta gratuit de orice persoană din lume, după înregistrare în sistem
la adresa:
http://statistici.insse.ro/shop/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu