Despre cum Grecia, Canada si Olanda susțin distrugerea
orașului Halkidiki de către gigantul minier canadian Eldorado Gold și despre
exportul profiturilor din minerit
Sumar executiv
Compania minieră canadiană Eldorado Gold a cumpărat recent
toate proiectele miniere de aur din Grecia aflate în stadiu avansat, și a
început construirea unei largi mine deschise pentru exploatarea aurului și a
cuprului la Skouries, în nord-estul regiunii Halkidiki. Aceste vaste operațiuni
miniere riscă să polueze apa, aerul și solul cu metale grele și substante
chimice toxice. De asemenea ele necesită tăierea de păduri pe largi suprafețe
și pomparea a mii de metri cubi de apă din reservele din pânza freatică.
După cum era de așteptat, în Halkidiki există o mare mișcare
de rezistența împotriva planurilor de minerit, sub diferite forme, de la
inaintarea de plângeri penale până la demonstrații stradale întâmpinate cu
brutalitate de către poliție.
Eldorado Gold si Skouries au devenit simbolurile celei mai
mari crize economice din Grecia de după al doilea război mondial. Investițiile
miniere au fost promovate de către guvernul anterior ca și o posibilă soluție
pentru criza economică, sub pretextul că taxele din minerit ar ajuta la
refacerea bugetului de stat iar locurile de muncă astfel create ar ajuta la
reducerea ratei șomajului.
Firma greceasca Hellas Gold SA, care deține și alte
operațiuni miniere în Halkidiki și în Tracia, este deținută de firma olandeza
Eldorado Gold (Greece) BV, o firmă de tip casuță poștală (“mailbox”[1]). Această firmă “mailbox” finanțează filiala
grecească cu împrumuturi pentru care primește o dobândă enormă. Profitul din
dobândă este apoi redirecționat către o altă companie “mailbox” din insulele
Barbados. Prin această schemă de
finanțare, Eldorado Gold poate redirecționa toate profiturile din minerit în
afara țarii în care se efectuează lucrările, Grecia. O astfel de practică a
fost caracterizată drept eroziune fiscală/financiară a bazei economice de
impozitare a țării și redirecționare de profit[2] de către
OECD, făcând subiectul unor importante dezbateri politice pe plan
international.
Prezența juridică a Eldorado Gold în Țările de Jos ridică
întrebări cu privire la contribuția fiscală și economică finală pe care o
companie cu o astfel de structură fiscală complexă o va avea într-o țară
afectată de criză si o administrație fiscală slabă, cum ar fi Grecia.
În cazul în care utilizarea companiei “mailbox” olandeze duce
la eschivararea de la plata taxelor în Grecia, acest lucru ridică de asemenea
întrebări despre rolul Olandei și al UE, creditorul Greciei, în această
eroziune a bazei de impozitare. Si asta deoarece politicile fiscale și climatul
fiscal din Olanda si UE permit Eldorado Gold să opereze o astfel de structură
care facilitează evaziunea fiscală.
Astfel, în pericol se află nu doar justiția fiscală, ci și
drepturile omului. În vederea dezvoltării recente a planului ONU de actiune
împotriva coruptiei "Protejare, Respect și Remediere”[3], neregulile în
procedurile de autorizare de mediu, lipsă de consultare a comunității locale și
reprimarea brutală de catre poliție a
protestelor cetățenilor din Grecia ar trebui să ducă la o anchetă în care să se
investigheze responsabilitatea companiilor dar si a țărilor implicate - Grecia,
Olanda, Canada, și UE - pentru a proteja drepturile comunităților afectate. În
special, sprijinul financiar generos acordat de catre Canada firmei Eldorado
Gold sub forma unui împrumut de credit la export, pare a nu respecta
standardele internaționale de “due diligence”.
Acest raport tratează întrebările de mai sus prin analiza
strategiilor de evaziune (eschivare) fiscală ale companiei și impactul acestora
asupra veniturilor la budgetului de stat în Grecia precum și rolul politicilor
fiscale olandeze și europene care facilitează evaziunea fiscală.
Cu ajutorul sistemelor juridice complexe elaborate de firme
mari de contabilitate, corporatiile internaționale sunt capabile să exploateaze
lacunele juridice pe care le au unele sisteme nationale slabe în privința
impozitării și administrației fiscale. Dar responsabilitatea pentru evaziune
fiscală și efectele sale negative asupra drepturilor omului revine nu doar
corporațiilor ci și statelor implicate.
Cercetarea pentru acest raport se concentreaza pe două
dimensiuni interconectate importante în domeniul drepturilor omului. În primul
rând, încălcările directe ale drepturilor civile și umane și impactul potential
asupra mediului rezultând din operațiunile Eldorado Gold și posibilele
obligații extrateritoriale privind drepturile omului. În al doilea rând,
raportul stabileste o legatură cauzală intre două elemente: evaziunea fiscală a
companiilor pe de o parte și obligația unui stat de a proteja drepturile
economice și sociale ale cetățeanului pe de alta. În esență, primul element
erodează resursele financiare și administrative ale statului necesare pentru
realizarea celui de-al doilea element.
Evaluarea pretinsei contribuții pe care operațiunile Eldorado
Gold ar aduce-o la bugetul de stat ridică doua intrebari: 1) pot aceste
investiții străine într-adevăr să conducă la o dezvoltare economică durabilă
avand în vedere costurile economice, democratice si de mediu care trebuie
platite pentru ca aceste operațiuni să aibă loc? și 2) este de fapt această investiție străină benefică țării din
punct de vedere financiar?
Lectii dure invatate din criza datoriilor din 1980: au
Investițiile Străine Directe (ISD)[4]
nevoie de dezvoltare durabilă?
Grecia a fost lovită de o criză a datoriilor atât de severă
încât depinde de finanțarea externă, fiind supusă totodată programelor de
ajustare structurală impuse de Troica Uniunii Europene, măsuri care
cuprind, printre altele, privatizarea
serviciilor publice, reducerea locurilor de muncă, și reduceri severe ale
cheltuielilor și a serviciilor publice. Grecia se afla, prin urmare, sub o mare
presiune pentru a ridica nivelul investițiilor străine, ceea ce a dus la o
ofertă pentru privatizare extrem de generoasă pentru investitorii străini.
Acest lucru este însă în conflict direct cu nevoile cetățenilor, care se
confruntă cu un nivel ridicat de sărăcie și reduceri în serviciile publice
esențiale. Fostul prim-ministru Samaras
a afirmat "creșterea economică înseamnă investiții. Cei care resping
investițiile străine se opun creșterii economice" referindu-se la
localnicii care au protestat împotriva planurilor companiei miniere Eldorado
Gold. Cu toate acestea, investițiile străine și creșterea economica nu sunt
neaparat sinonime cu dezvoltarea durabilă.
Criza datoriilor țării și promovarea resurselor naturale
pentru investitorii străini într-o încercare de a îmbunătăți situația
financiară a țării ne duce cu gândul la evenimentele din Africa și America
Latină în anii 1980. Cu toate acestea, exploatarea resurselor miniere în contextul corupției politice și a unei
slabe administrații naționale nu a dus niciodată la o dezvoltare echitabilă sau
durabilă. Dimpotrivă, așa-numitul "blestem al resurselor", în Africa
și America Latină a dus în schimb la îmbogățirea câtorva persoane în
detrimentul egalitații economice și a mediului inconjurator, generând astfel
conflicte sociale profunde. Impozitele fiscale sunt cea mai importantă unealtă
de egalizare a nivelului social atunci când vine vorba de inegalitate, deoarece
permite redistribuirea surplusului financiar în societate. Evaziunea fiscală
corporatistă cauzează cel mai mare deficit la bugetul de stat și devine o
practică din ce în ce mai agresivă în tările în curs de dezvoltare, precum și în
Grecia. Frauda și evaziunea fiscală în industria extractivă sunt deosebit de
larg răspândite.
În Zambia de exmplu, experiența pe viu a operațiunilor
miniere și “exportul de profituri” la scară largă în industria extractivă se
află în contrast puternic cu ceea ce investitorii și guvernul promit
cetățenilor și comunităților afectate de minerit, și anume, crearea de locuri
de muncă și generarea veniturilor publice.
Eldorado Gold în Grecia: un caz de incălcare a drepturilor
omului
Raportul de fata constata probleme serioase de mediu
inconjurător și drepturile omului legate de activitățile Eldorado Gold în
regiunile Halkidiki și Tracia. Exploatarea minieră folosind săpături la scară
largă și utilizarea zilnică a explozivilor, precum și epuizarea masivă a
acviferului vor aduce daune considerabile mediului înconjurator și mijloacelor
de subzistență, cauzând astfel multe
pierderi de locuri de muncă în anumite sectoare ale economiei locale. Critici
științifice ale rapoartelor de mediu susțin aceste previziuni și constată că
operațiunile miniere și defrișările masive din zonă vor cauza grave eroziuni
ale solului, poluarea apei și a aerului și epuizarea resurselor locale de apă.
Rezistența localnicilor în fata operațiunilor Eldorado Gold a
fost reprimată cu brutalitate de către poliție si condamnată de catre statul
elen. Operațiunile miniere presupun costuri ridicate pentru mediu precum și
pentru comunitățile locale. Orice sustinere a implicarii democratice a comunitatilor locale în procesul de luare a deciziilor cu privire la
proiectele Eldorado Gold pare să lipsească. Localnicii spun că nu au fost
consultați în mod corespunzător iar compania nu a furnizat informațiile
necesare pentru a evalua impactul potențial al operațiunilor.
Este contractul cu statul elen încălcat?
Construcția unei uzine de prelucrare a aurului si a
minereului este una din obligațiile fundamentale ale Eldorado Gold, conform
contractului incheiat cu Grecia dar aplicabilitatea tehnologiilor selectate de
companie pentru minereul de la Halkidiki este contestată, punând construcția
uzinei și veniturile aferente la îndoială. Mai mult, rapoarte științifice
independente au găsit lacune și greșeli importante în studiul de evaluare a
impactului de mediu înconjurător, și, în general, o subestimare a impactului
negativ al proiectului minier.
Pe baza articolelor si a publicațiilor scrise analizate și pe
baza interviurilor realizate pentru acest raport, se poate spune că există
riscuri serioase pentru statele care facilitează operațiunile Eldorado Gold din
Grecia, inclusiv Canada și Olanda, în ceea ce privește datoria lor de a proteja
drepturile omului.
Cum Eldorado Gold beneficiază de subvenții de stat
O evaluare corectă a impactului economic pe care investițiile
străine îl vor avea pentru economia Greciei presupune calcularea nu numai a
locurilor de muncă create și a venitului din impozite, dar și a beneficiilor pe
care investitorul le primește de la stat sub formă de reduceri fiscale, scutiri
de taxe sau alte forme de sprijin financiar din fonduri publice. În cazul
Eldorado Gold acest sprijin de stat include credite la export în Canada și
stimulente fiscale, procedurale și contractuale în Grecia, și beneficii fiscale
în Olanda și Barbados. În primul rând, Agentia Canadiana de Credit la Export[5]
(EDC) a alocat Eldorado Gold intre 25 si 50 de milioane dolari canadieni, sub
forma unui împrumut "în scopuri corporative generale", care poate fi
folosit la discreția clientului si în orice
jurisdicție, la alegerea lor. EDC a fost interogată în mod special de activiști
din Halkidiki și de catre primarul localitatii Alexandroupolis, capitala
regiunii Tracia, în ceea ce privește lipsa unor proceduri standard de acordare
a unui împrumut pentru companiile canadiene. Cu toate acestea, agenția pare a
fi indiferentă față de conflict, tulburări sociale, precum și represiunea
violentă asociată cu prezența clientului său în Grecia. De asemenea, nu pare să
fie preocupată de riscul asociat cu viabilitatea tehnică îndoielnică a
proiectelor sau a impactului negativ asupra mediului, social și economic al
operațiunilor propuse.
În al doilea rând, proiectul Perama Hill inițiat de compania
Eldorado Gold va beneficia de programul de investiții rapide dacă toate
permisele sunt aprobate. Argumentul fostului guvern grec pentru acordarea de
sprijin financiar și stimulente fiscale
generoase pentru proiectul în cauză este că proiectul va genera locuri de
muncă. Cu toate acestea, nici o analiza cost-beneficiu în interes public nu a
fost efectuată. Raportul de față pune la indoială contribuția activităților
miniere la dezvoltarea durabilă locală sau națională dat fiind contextul austerității și slaba administrație
fiscală în Grecia.
În al treilea rând, Grecia a acordat Hellas Gold - o filială
a Eldorado Gold - condițiii foarte generoase în contractul de transfer al
minelor și terenului aferent: compania este exonerată de orice pretenții care
ar putea decurge din activitățile miniere ale proprietarilor anteriori. Conform Direcției Generale a UE pentru
Concurență, vânzarea terenului și a minelor constituie ajutor de stat ilegal,
pentru că 1) prețul de vânzare a fost sub valoarea pieții, 2) drepturile de exploatare minieră
au fost transferate către Hellas Gold fără o licitație publică justă și deschisă și 3) transferul a avut loc fără
o estimare a activelor companiei de către un auditor independent. În total,
compania a primit 15 340 000 €, plus dobânda, în ajutor de stat ilegal. Într-un
spectacol remarcabil al fuziunii dintre interesele politice de elită și cele juridice,
fostul ministru de finanțe, George Papaconstantinou a atacat în instanță
decizia Comisiei Europene. Papaconstantinou este, de asemenea, implicat într-un
scandal public privind îndepărtarea unor
membri ai familiei dintr-o listă de persoane din Grecia cu conturi bancare în
Elveția.
În cele din urmă , Eldorado Gold iși aranjează investițiile
ca ele să se desfășoare în Olanda și Barbados, facilitând în acest fel
diminuarea substanțială a taxelor si impozitelor fiscale care ar trebui platite
în Grecia, cauzând pierderi masive de venituri publice. Politicile și
practicile administrative care oferă companiilor internaționale astfel de
beneficii fiscale sunt, de fapt , tot o
formă de subvenție de stat, după cum rezultă din recentele investigații a
procedurilor fiscale din Olanda și Luxemburg. Detaliile structurii de finanțare
de împrumut în Olanda sunt elaborate mai jos.
Evaziunea (eschivarea) fiscală în Olanda
Dovezile sugerează că sectorul extractiv este asociat cu
practici de evaziune fiscală agresivă si fluxuri de capital ilicite, generate
de activități ilegale cum ar fi corupția, exploatarea ilegală a resurselor și a
evaziunii fiscale. Companiile extractive pot reduce la minim contribuția lor
fiscală. Metodele folosite includ transferul de datorii către jurisdicții cu
impozite fiscale mari prin intermediul
unor societăți înregistrate în așa-numitele “paradisuri fiscale”, exportând astfel
profiturile din jurisdicția în care operează compania prin prin plata
dobânzilor scutite de impozite “Publish
What You Pay” a constatat că dupa statul american Delaware, Olanda este
jurisdicția preferată pentru 10 din cele mai mari companii extractive din lume
pentru inregistrarea fiscală juridică a filialelor lor .
Figura : Structura financiară olandeză a companiei Hellas
Gold
Structura fiscală a Eldorado Gold implică o serie de filiale
olandeze care au legături în Barbados. Eldorado Gold folosește companii de tip
“mailbox” olandeze pentru finanțarea operațiunilor miniere din România, Grecia
și Turcia. Cu excepția unei filiale, niciuna dintre societățile olandeze nu are
angajați, deși impreuna dețin acțiuni în valoare de aproape 2 miliarde €. Această structură fiscală a fost consolidată
odată cu achiziționarea companiei European Goldfields în 2012, când Eldorado Gold
a moștenit o structură fiscală în care filialele olandeze jucau un rol
important. De atunci, compania a extins această structură fiscală prin
adăugarea Eldorado Gold Coöperatief UA și punând pe picioare o structură
financiară prin Barbados.
Ce sunt taxele reținute? [6]
O taxă reținută este o taxă aplicată automat asupra plăților
dintre două părți contractuale, de pildă taxele reținute de către angajator din
salariul angajatului, taxe folosite de angajator ca să plătească impozitele
datorate de către angajat statului. Alte termene folosite pentru a descrie
aceste taxe sunt “plătește pe măsură ce câștigi” și “plătește pe măsură ce
trece timpul”[7]. Acest sistem este diferit față de sistemul de impozitare a
corporațiilor, care depun rapoarte finaciare la sfârșit de an fiscal și care se
achită atunci diferența de plată dintre taxele care au fost deja plătite și
taxele care sunt de plătit pentru anul fiscal respectiv.
Taxe reținute există și pentru venituri passive (precum cele
obținute din dobânzi și dividende) ale subsidiarelor din diverse jurisdicții
ale unei structuri fiscale de tip grup corporativ. Aceste taxe sunt importante, în special în
țările cu administrații slabe, deoarece sunt ușor de colectat, și opresc
eroziunea bazei fiscale, eroziune practicată prin împrumuturi între filiale ale
aceluiași grup (astfel de împrumuturi sunt practicate de Apple, Google și
Starbucks). Aceste taxe sunt mai apoi deduse din venit prin diverse clauze
fiscale pentru a evita dubla impozitare.
Prin împrumuturi de la filialele olandeze, compania îșî
reduce substantial taxele prin plata de dobânzi effectuate asupra acestor
împrumuturi, dobânzi care nu sunt taxate în Grecia, unde dobânzile sunt
contabilizate drept costuri. Nu pot fi reținute taxe asupra plăților de dobânzi
și pentu că Directiva UE privind dobânzile interzice acest lucru. Olanda pratic
nu aplică nici o taxă asupra dobânzilor și permite banilor să tranziteze către
Barbados care aplică taxe minime, de 0.25 de procente asupra veniturilor
corporațiilor. Astfel, banii rămân netaxați în cadrul grupului corporativ și
reduce profiturile în Grecia, acolo unde operațiunile miniere au loc.
Legile UE si legile olandeze facilitează evitarea taxării în
Grecia
Legislația care permite aceste operațiuni financiare sunt, în
primul rând, Directiva UE privind dobânzile, și, în al doilea rând, legile
olandeze. Directiva UE prevede că Grecia nu poate reține taxe asupra dobânzilor
plătite în afara țării, dobânzi plătite între diverse subsidiare aflate în UE.
Daca operațiunile din Grecia ar fi finanțate direct de către compania-mamă din
Canada, Grecia at putea retine taxe de 10 la sută, deci Grecia pierde astfel
aproape 1 milion € 1 în taxe pe anii 2009 - 2013.
De asemenea legislația olandeză nu poate asigura impozitarea
veniturilor din dobânzi, pentru că plata dobânzilor plătite catre companii din
Barbados nu sunt supuse retinerilor la sursă a impozitelor, conform sistemului
fiscal olandez. Mai mult decât atât, filialele olandeze au voie să deducă plata
dobânzilor din profit, chiar dacă acestea sunt făcute catre compnaii aflate în
Barbados sau alte “paradisuri fiscale”.
În timp ce Hellas Gold SA are dreptul să facă deducă dobânzile plătite,
este de așteptat ca veniturile din dobânzi vor fi impozitate în altă parte.
Dobânda dedusă în Grecia se ridică la 7,5 milioane €. În cazul în care acest
lucru dobândă ar fi fost impozitata în Grecia, ea ar fi generat 1,8 milioane
€ catre bugetul de stat prin plata
impozitului pe profit, în perioada 2012-2013.
Această eroziune a bazei de impozitare în Grecia reprezinta o
pierdere semnificativă a venitului din impozitul pe profit în vederea cresterii
profitului din minierit în Grecia. Pe timp de activitate limitată și profit
scazut, acest lucru ar putea însemna pierderea taxelor pe un intreg an. Trebuie
remarcat faptul că în acest raport s-a analizat un singur mecanism de evaziune
fiscală. Daca se iau în calcul si alte oportunități de evaziune fiscală, în
special cele privind modul de a declara aceste treansferuri financiare, am
putea concluziona ca pierderile suferite prin evaziune fiscală sunt atât de
substanțiale încât acest proiect minier reprezintă o pierdere financiară pentru
Grecia, chiar și fără a lua în considerare costuri care sunt externalizate
precum ar fi costurile legate de distrugerea mediului.
Investiții între Grecia și paradisurile fiscal europene
Dincolo de acest caz individual, o analiză a pozițiilor
bilaterale de investiții elene arată că Olanda, Luxemburg și Cipru servesc
drept “paradis fiscal” comun pentru alte companii străine care operează în Grecia.
Investițiile voluminoase și un flux mare
de tranzactii indică faptul că există o relație economică activă între aceste
țări. În cazul în care o mare parte a investițiilor are loc prin intermediul
companiilor tip “mailbox” aceast lucru poate fi un indiciu de evaziune fiscală
premeditată în aceste jurisdicții. Cele trei țări oferă stimulente fiscale
generoase și servesc drept largi platforme financiare pentru companiile
multinaționale, indicând astfel o eroziune semnificativă a bazei fiscale de impozitare
pentru operațiunilor taxabile care au loc între aceste “paradisuri fiscale” și
Grecia.
Aproape 80 la suta din investițiile directe din Olanda către
Grecia sunt intermediate de companii tip “mailbox”, adică nu sunt investiții
olandeze autentice ci mai degrabă investiții redirecționate legate de companie
în scopuri fiscale.
Figura : Partea SPE din Investițiile Străine Directe din
Olanda în Grecia (milioane US$)
Soursa: Calculele noastre bazate pe datele IMF CDIS
(incluzând SPE) și OECD (excluzând SPE).
Datele ISD sugerează că Olanda și Luxemburg reprezinta rutele
preferate pentru redirectionarea investițiillor de catre companiile
multinationale, pentru a evita plata impozitelor în Grecia. Investițiile
financiare din ultimii ani arată clar că multe companii din Grecia, Italia,
Portugalia și Spania si-au redirecționat investițiile prin Olanda și alte taxe
paradisuri fiscale europene pentru a evita platirea taxelor de la inceputul
crizei care a izbucnit în 2007, cel mai probabil din cauza creșterii impozitelor
pe venit introduse în aceste țări si pentru a rezolva deficitul lor.
Acest raport identifică o serie de astfel de firme si
companii multinaționale, prezentând raspândirea pe scară largă a acestor
practici de evaziune fiscala în toate sectoarele de activitate economică. Acest
lucru ar trebui să alerteze autoritățile fiscale din Grecia pentru a putea
identifica și lua masuri împotriva unor astfel de proceduri, iar Luxemburgul și
Olanda ar trebui să coopereze cu Grecia pentru a adresa orice lacune legislative
care permit acest lucru. Rezultatele acestui raport ar trebui să creeze cu
siguranță un sentiment de urgență la nivelul factorilor de decizie politică nu
numai Grecia, Olanda și Luxemburg, dar si în restul UE pentru luarea de măsuri
politice și legislative care să puna capăt eroziunii bazei de impozitare și
exportului de profit în cadrul marilor companii multinaționale.
Măsuri regresive de impozitare impuse de Troika Uniunii
Europene în Grecia
Contextul în care evaziunea fiscală pe profit are loc, este
important pentru înțelegerea problemei în sine și gasirea de soluții politice.
Central în acest sens sunt regimul fiscal regresiv al statului elen. Un regim
fiscal regresiv este unul care funcționează împotriva intereselor claselor
sărace și de mijloc prin impozitarea disproporționată a consumului (cum ar fi
taxa pe valoarea adăugată) în loc să crească venitul la bugetul de stat
prin impozitarea directă a veniturilor
sau moștenirilor claselor privilegiate din societate, inclusiv marile
corporații și elita socială. Aceasta natură regresivă a sistemului fiscal elen
a fost exacerbată de așa-zise măsuri de “consolidare fiscală", impuse de
creditorii Greciei, Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) și
Fondul Monetar Internațional (FMI), colectiv cunoscute sub numele de Troika.
Povara creșterii impozitării a căzut pe munca salariată, afectând cel mai mult
grupurile cu venituri mici și mijlocii. În același timp, reforma a adus
beneficii corporațiilor mari, prin implementarea unor măsuri menite să
înlesnească investițiile financiare.
Este demn de remarcat faptul că în timp ce Troika a
recunoscut evaziunea fiscală ca fiind o problemă uriașă pentru mobilizarea de
resurse, discuțiile au luat în vedere în primul rand persoanele cu venituri
mari cărora li s-a acordat un tratament preferențial. Companiile străine, cum
ar fi Eldorado Gold sau altele evidențiate în acest raport au fost excluse în
mare măsură din discuțiile publice și politice. O credință oarbă în
investițiile străine directe, precum și o indiferenta premeditată față de
evaziunea fiscală pe profit și rolul “paradisurilor fiscale” care o
facilitează, înseamnă că regimul fiscal impus de Trokia și măsurile luate
promovează privatizarea bunurilor publice în pofida urmărilor dezastruoase pe
care aceasta le poate avea pe plan social si economic.
În 2012 , 35% din populație era expusă riscului de sărăcie
sau de excluziune socială, cei mai afectati fiind copiii sub 15 ani ( 38,7 % )
și femeile ( 35,2 %). Inegalitatea veniturilor este de asemenea în creștere. De
exemplu, veniturile obținute de către cei mai instariti 20% din populație au
fost de 6,6 ori mai mare decât cele obtinute de cei mai saraci 20% din
populatie în 2012, depășind cu mult media UE de 5,1%. Cercetările au arătat că
măsurile de austeritate din Grecia au lăsat aproape un milion de persoane fără
acces la asistență medicală, ceea ce duce la creșterea mortalității infantile,
infecțiilor cu SIDA și a ratei sinuciderilor.
Concluzii si recomandari
Raportul de față arată că există incălcari grave ale
drepturilor omului în ceea ce privește operațiunile miniere ale Eldorado Gold
în Halkidiki, Grecia . Acestea variază de la poluarea solului, a apei si a
aerului pâna la reprimarea violentă a opoziției locale care amenință mijloacele de subzistență locale.
Evaluarea impactului asupra mediului efectuata de catre companie este defectuoasă, tehnologia propusă
ridica semen de întrebare, iar
transferul minelor a fost catalogat de către Comisia Europeană ca fiind obtinut
prin ajutor ilegal de la stat.
Atunci poate va intrebati de ce a fost un astfel de proiect
controversat sprijinit de guvernul elen precedent? Răspunsul se află în
concepția greșită - și stipularea politica impusă Troicii - că investițiile
străine directe (și pe scară largă) aduce beneficii dezvoltarii economice.
Crearea de locuri de muncă și venituri fiscale pretinse constituie – spun unii
- o ocazie de neratat pentru o țară împovărată de datorii cum e Grecia.
Acest raport a evaluat această afirmație prin analiza
structurii de planificare fiscală a companiei Eldorado Gold și a constatat că
finanțarea companiei în Olanda este gândită în așa fel incât să reduca
semnificativ profiturile viitoare în Grecia. Aceasta este doar una din
tehnicile folosite pentru a evita plata taxelor pe profit în industria
exploatărilor miniere. Mai mult decât atât, guvernele elen, canadian și olandez
oferă sprijin de stat generos companiei, astfel încât avantajele economice
provenind din orice venituri fiscale viitoare (până acum nu s-au platit nici un
fel de taxe publice sau redevențe) ar trebui să fie analizate în contextul
pierderilor înregistrate până în prezent pentru finanțele publice. Sprijinul
financiar din bani publici ar trebui să fie supus unui scrutin social și
economic mai strict în ceea ce priveste standarde de responsabilitate
corporative naționala și internaționala. Cu toate acestea, nici unul dintre aceste
standarde nu este respectat în acest caz.
Acest raport nu oferă o analiză costuri-beneficii în
profunzime. O astdel de analiză, ar trebui, în primul rând, să evalueze în
amănunt, structura de planificare a taxelor pe care o folosește compania,
pentru a detecta modurile de eroziune a bazei de taxare, și pentru a oferi
soluții bune pentru autoritățile fiscale elene. În plus, o evaluare financiară
trebuie să includă o evaluare a costurilor cauzate de distrugerea mediului
inconjurător, de afectarea sănătății populației și pierderile de slujbe cuzate
de operațiile miniere. Aceste costuri sunt, în mod tipic, costuri externalizate
care sunt suportate de catre public și nu de către corporație, care încasează
numai profiturile.
Dincolo de acest caz individual, o analiză a relatiilor
bilaterale de investiții elene arată că Olanda, Luxemburg și Cipru, servesc
drept “paradis fiscal” comun pentru companiile străine care operează în Grecia.
Toate cele trei țări oferă stimulente fiscale generoase pentru companiile
multinaționale care sugereaza o semnificativa eroziune fiscala a bazei de
impozitare în cazul tranzactiilor care au loc intre Grecia si tarile din
“paradisul fiscal”. Date de la ISD sugerează
că Olanda și Luxemburg sunt alegeri preferate pentru companiile interesate în a își restructura planul de
investiții pentru a evita plata impozitelor în Grecia.
Responsabilitatea statelor constă nu numai în stoparea
eroziunii bazei de impozitare ci si în stoparea impactului negativ al întreprinderilor
incluse în jurisdicția lor. Responsabilitatea trebuie impartita între Canada,
care găzduiește sediul companiei; Olanda, care găzduiește firma-mama a filialei
elene și Grecia, gazda operațiunilor miniere controversate. Toate aceste state
sunt responsabile pentru efectele negative care se manifestă în Grecia în
raport cu operațiunile Eldorado Gold, precum și consecințele economice și de
mediu preconizate.
Asadar acest raport face următoarele recomandări:
Eldorado Gold ar trebui:
- se abțină de
la utilizarea unor tehnici agresive de planificare fiscală ;
- să asigure
transparența financiară a operațiunilor sale cub forma unor raporturi detaliate
pentru foecare tara si fiecare proiect intreprins;
- să asigure
transparența privind tehnologia de procesare a minereului planificată și să
răspunda acuzatiilor potrivita carora tehnologia “flash smelting” - aprobata de
catre guvernul grec - nu este o opțiune
viabilă în cazul Halkidiki ;
- să respecte
poziția comunității locale vizavi de planurile sale miniere;
- să se abțină
de la promovarea dezvoltării proiectului minier având în vedere împotrivirea
clară a comunității locale.
Olanda ar trebui:
- să se abțină
de la a oferi beneficii fiscale către Eldorado Gold avand în vedere ca aceasta
nu are nici o bază materială în jurisdicția olandeza și este asociată cu
operațiuni controversate din străinătate ;
- să pună la
dispoziția publicului orice acord de preț sau decizie de impozit fiscal incheiat
în prealabil cu Eldorado Gold pentru a inlesni controlul public asupra
practicilor sale fiscale;
- să pună în
aplicare regula generală anti - abuz cum a fost propusă de către Comisia
Europeană în planul său de acțiune împotriva fraudei fiscale și să elaboreze
măsuri specifice de combatere a eroziunii bazei de impozitare în Grecia prin
diverse metode de evaziune fiscală (care implică dobânzi, redevențe , dividende
și câștiguri de capital prin intermediul companiilor olandeze de timep “mailbox”)
;
- să
monitorizeze si sa evalueze standardele la care filialele olandeze Eldorado
Gold isi indeplinesc responsabilitatile pe care le au față de respectarea
drepturilor omului în afara Olandei;
- să
inlesneasca accesul persoanelor afectate de operațiunile Eldorado Gold la
instanțele de judecata olandeze pentru a cere compensatii acolo unde sunt
necesare.
Canada ar trebui:
- să oprească
extinderea sprijinul diplomatic catre Eldorado Gold ;
- să se
asigure că agenția de credit la export din Canada ECD încheie sprijinul
financiar acordat firmei Eldorado Gold, pe baza probelor prezentate de către
Hellenic Mining Watch si în acest raport ;
- să se
asigure că ECD oferă publicului acces la informații despre operațiunile
agenției , inclusiv procesele de “due diligence”. Mai exact, aceasta ar trebui
să prezinte informații cu privire la modul în care acorda credite, inclusiv
evaluările factorilor de decizie cum ar fi capacitatea unui potential client de
a gestiona riscurile de mediu și sociale sau conformitatea acestuia cu
legislația națională
- să propună
și să pună în aplicare un regulament obligatoriu sau de drept pentru
îmbunătățirea standardelor “due diligence” de catre EDC pentru a se asigura că
obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului sunt respectate.
Grecia ar trebui:
- să
revizuiască contractul cu Hellas Gold SA și să evalueze dacă proiectul minier
servește interesului public, luând în considerare preocupările prezentate în
acest raport ( în special ar trebui să decidă dacă folosirea tehnologiei “flash
smelting” în Halkidiki constituie o încălcare a contractului);
- să efectueze
o evaluare echilibrată a impactului pe care contribuția economică anuntată de
Eldorado Gold o va avea asupra economiei Greciei, (luând în considerare
poluarea aerului , poluarea apei și a solului , pierderea de locuri de muncă
locale datorită distrugerii mediului și reducerea turismului, evaziunea fiscală
și costul stimulentelor fiscale sau orice alt suport finaciar plătit din bani
publici);
- să inițieze o revizuire completă și transparentă
a proiectelor Eldorado Gold în Halkidiki, în conformitate cu articolul 6 din
Convenția de la Aarhus;
- să
investigheze brutalitatea poliției împotriva protestatarilor din Halkidiki;
- să protejeze dreptul democratic de a protesta și
să pună capăt incriminarii comunității locale pentru rezistența în fața
operațiunilor miniere în Halkidiki;
- să protejze
apa potabilă în Grecia, în special în zonele miniere (se aplică Directiva-cadru
privind apa a UE 2000/60)
- să pună în
aplicare un regim fiscal modern care să
pună capăt evaziunii fiscale pe scară largă pe care o desfașoară persoanele cu
venituri foarte mari dar mai ales
firmele străine (mai ales în ceea ce priveste utilizarea de “paradisuri
fiscale” europene, cum ar fi Olanda, Luxemburg și Cipru de către firmele locale
și străine pentru a evita plata impozitului în Grecia)
- să efectueze
cercetări și să identifice companiile care folosesc aceste “paradisuri fiscale”
și să descopere metodele agresive de planificare fiscală pentru a putea elabora
strategii impotriva abuzurilor fiscale.
Uniunea Europeană ar trebui:
- să inlesneasca transparența financiară în
Europa;
- să termine regimurile fiscale dăunătoare;
- să abordeze
problema coordonării măsurilor fiscale și economice prin armonizarea taxelor
aplicate corporațiilor și să instituie un minim de taxare a corporațiilor
- să ofere
modele alternative de taxare a corporațiilor
- să
democratizere luarea deciziilor fiscale în toate țările membre
Cercetari suplimentare
Structura de planificare fiscală a firmei Eldorado Gold în
Olanda permite implementarea anumitor
practici de evaziune fiscală care au potențialul de a eroda serios baza de
impozitare a Greciei.
Singura practica examinata în acest raport este utilizarea de
companii tip “mailbox” pentru finanțarea operațiunilor de minerit din Grecia.
Sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la
potențialul de eroziune a bazei fiscale în operațiunile Eldorado Gold în alte
țări, precum și evitarea impozitării în statul de origine - Canada. Pentru
aceste evaluări, însă, compania ar trebui să facă publice conturile fiscale din
alte “paradisuri fiscale” și anume, Barbados, Insulele Cayman și Insulele
Virgine Britanice. Cercetarea s-ar putea concentra pe:
- O analiză a
altor metode de export de profit care pot fi utilizate de către Eldorado Gold
în Grecia (cum ar fi transferul de costuri, punerea în aplicare a drepturilor
de autor, dividende, și câștigurile de capital)
- Un studiu
similar în ceea ce privește operațiunile companiei în Turcia si România.
- Impactul
structurii de planificare fiscala a Eldorado Gold asupra veniturilor canadiene,
în special structura pentru plata dividendelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu