Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



luni, 10 februarie 2014

1883 de ani de existență a Roșiei Montane aniversați de mii de oameni din toată lumea

  În data de 6 februarie 2014, a avut loc Ziua Roșiei Montane în peste 40 de orașe din țară și străinătate și cu participarea a mii de oameni. Evenimentul cultural a fost organizat de Alburnus Maior și Asociația București cu ocazia aniversării a 1883 de ani de la prima atestare documentară a Roșiei Montane.
Ziua Roșiei Montane a urmărit să promoveze patrimoniul natural și cultural existent la Roșia Montană și să accentueze
necesitatea conservării și punerii sale în valoare prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial în UNESCO.
Cea de-a patra ediție a evenimentului s-a desfășurat în peste 40 de orașe din țară și străinătate, în prezența a mii de participanți și cu implicarea voluntară a zeci de susținători ai Roșiei Montane:
Alba Iulia // Arad // Baia Mare // Băile Herculane // Brașov // București // Câmpeni // Cluj Napoca // Constanța // Craiova // Cugir // Deva // Hunedoara // Iași // Mediaș // Mogoșoaia // Oradea // Pitești // Râmnicu Vâlcea // Reșița // Sibiu // Slatina // Solca // Suceava // Târgoviște // Timișoara // Turda // Zlatna // Aalborg // Bad-Bevensen // Bonn // Berlin // Copenhaga // Dublin // Londra // Louvain-La-Neuve // Madrid // Manchester // Montreal // Munchen // New York // Paris // Sonderborg // Toronto // Uelzen // Varșovia // Viena
În fiecare oraș, Ziua Roșiei Montane a demarat cu proiecții de filme artistice și documentare precum Roșia Montană, un loc la marginea prăpastiei (r. Fabian Daub, Germania) sau Nunta de piatră (r. Dan Pița, Mircea Veroiu, 1973), scurtmetraje despre moștenirea culturală a Roșiei Montane sau imagini filmate surprinzând localnicii opozanți ai proiectului minier — Roșia Montană există datorită vouă! (r. Tică Darie, 2013).
Patrimoniul cultural al zonei și istoria sa de aproape două milenii au fost reflectate și prin expoziții fotografice care au deschis sesiuni de discuții despre valoarea vestigiilor pe care Roșia Montană le adăpostește, viitorul zonei și despre proiectul minier pe care compania miniera îl propune in zona. În București, la Muzeul Național al Țăranului Român, vernisajul expoziției a fost deschis de directorul instituției, Virgil Nițulescu și a continuat cu intervenția invitatei Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Etnologie 'Constantin Brăiloiu' despre o secvență a patrimoniului atât de puțin menționată și cercetată, și anume patrimoniul imaterial. De asemenea, discuțiile despre mișcarea de opoziție i-au avut ca invitați pe localnici din Roșia Montană, care au povestit despre viața trăită în localitate, cea de acum zeci de ani și cea prezentă.
În toate orașele, expozițiile au avut loc în incinta caselor de cultură, școli generale, licee, restaurante și cluburi sau chiar în librării. Expozițiile au fost întregite de standuri cu materiale informative sau cu suveniruri realizate în Roșia Montană — traiste, accesorii, obiecte decorative.
Ziua Roșiei Montane s-a încheiat cu concerte susținute de diferiți artiști, precum The Weir în Arad, Mihnea Blidariu & Nick Fagadar și Fluturi pe Asfalt în Cluj Napoca, Melaz în Oradea sau Maria Răducanu în București.
La Roșia Montană, aniversarea a 1883 de ani de atestare documentară a localității a fost marcată printr-o adunare a tuturor membrilor asociației Alburnus Maior.
Pe 6 februarie 131, numele Alburnus Maior (numele latin al Roșiei Montane) apărea menționat în tăblița cerată nr. XVIII. Tăblițele cerate, găsite în minele de la Roșia Montană, reprezintă unul dintre izvoarele Dreptului Roman.
Peisajul cultural de la Roșia Montană este compus dintr-o concentrare extraordinară de vestigii: un sistem de exploatare roman excepțional care conservă mai mult de 7 km de galerii, la care se adaugă peste 80 km de galerii medievale și de epocă modernă, un târg minier păstrat exemplar încă din perioadă preindustrială și un peisaj presărat de multe urme ale activității miniere dintre care excepționale sunt lucrările hidrotehnice datând din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Toate caracteristicile peisajului minier Roșia Montană fac din aceasta un potențial monument istoric candidat în Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.
Aceste dovezi ale etnogenezei și continuității poporului român sunt amenințate cu distrugerea de către propunerea companiei miniere de a deschide cea mai mare carieră de suprafață din Europa.
Fotografii de la eveniment pot fi vizualizate aici: http://tinyurl.com/p9f6fnf
 E-mail: alburnusmaior@ngo.ro
www.rosiamontana.org
 alburnusmaior@ngo.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu