Potrivit sursei citate, în această perioadă, numărul faptelor penale din sfera violenţei domestice a fost de 43.425 de infracţiuni, în creştere cu 4,9% faţă de perioada similară din anul 2022.
"Vorbim de un număr mare de infracţiuni din sfera celor de violenţă domestică, ceea ce ne arată amploarea fenomenului şi necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. Dar, în acelaşi timp, acest număr ne arată şi faptul că victimele violenţei domestice au din ce în ce mai mare încredere să ne sesizeze", a precizat Elena Calcan.
Dintre infracţiuni, 62% au fost loviri sau alte violenţe, reprezentând 26.912 fapte, 12% au fost ameninţări (5.303 fapte), 9% - abandon de familie (3.769 fapte), 7% - nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecţie (3.146 fapte) şi 4% - nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului (1.574 fapte).
După locul comiterii, 35.801 au fost comise la domiciliu şi 7.624 în spaţiul public.
Totodată, în aceeaşi perioadă, s-a înregistrat o creştere a numărului autorilor (44.100) care comit astfel de fapte, precum şi a victimelor acestora (45.439).
Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 8.182 sunt bărbaţi, 30.716 sunt femei şi 6.541 sunt minori.
De asemenea, au fost emise de către instanţele judecătoreşti 9.003 de ordine de protecţie, 4.093 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.
În privinţa operaţionalizării monitorizării electronice, inspectorul principal de poliţie a precizat că aceasta reprezintă "un instrument nou pentru prevenirea comiterii unor infracţiuni din sfera violenţei domestice, în special a celei grave".
Potrivit sursei citate, în acest sens, în primele 9 luni ale anului, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie judeţene Iaşi, Mureş şi Vrancea - unităţi care au intrat în etapa I a proiectului-pilot pentru implementarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (S.I.M.E.) - au emis 2.661 instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 1.753 ordine de protecţie provizorii şi 908 ordine de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
În 330 situaţii a fost pusă în aplicare măsura obligării agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, reprezentând 12,4% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
Au fost înregistrate 292 de infracţiuni, dintre care 12 de distrugere, 224 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie şi 56 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie provizoriu.
Pentru 21 dintre autorii acestor infracţiuni au fost dispuse măsuri preventive - 13 reţineri, 4 de arestare preventivă şi 4 de control judiciar.
"Monitorizarea electronică nu reprezintă o metodă de constrângere, ci un instrument eficient de protecţie a victimelor violenţei domestice, prin supravegherea respectării măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu sau ordinul de protecţie. Monitorizarea se realizează automat, fără intervenţie umană, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României, ţinând cont de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, este cunoscută doar de către poliţiştii care pun în aplicare măsura", a explicat ofiţerul specialist Elena Calcan.
Ea a precizat că doar în măsura în care va fi generată o alertă ce notifică încălcarea unei reguli stabilite "va fi posibilă asocierea dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei şi transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenţie, către dispeceratul S.I.M.E. şi 112 şi astfel, către cel mai apropiat echipaj din rândul forţelor de ordine, pentru intervenţie". AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Antonia Niţă, editor online: Ada Vîlceanu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu