Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: Avem nevoie de o reţea naţională de centre în care să tratăm pacienţii cu AVC
Prezent la evenimentul "Împreună putem fi mai puternici decât un AVC! Prevenim, Recunoaştem, Tratăm!'', organizat de Asociaţia ALIA, ministrul Sănătăţii a vorbit despre importanţa extinderii reţelei de tratament endovascular. Trei spitale noi au fost incluse în AP-AVCac - programul prin care Ministerul Sănătăţii finanţează tratamentul prin trombectomie. Alexandru Rafila a menţionat faptul că încă nu avem suficient personal care să realizeze aceste intervenţii, dar că în curând va începe un program de pregătire a medicilor în acest sens.
"Pentru a putea trata cât mai eficient, iar eficienţa în cazul accidentului vascular cerebral se referă de cele mai multe ori la rapiditate, e clar că la nivel naţional trebuie să avem o reţea naţională de centre care să poată să facă acest lucru, să trateze cât mai repede pacienţii, fie prin tromboliză, dar mai ales prin trombectomie, o manevră complicată care necesită o pregătire profesională specifică, realizată de radiologi intervenţionişti care, însă, nu sunt aşa de numeroşi încât să poată să facă funcţionale aceste centre 24 de ore din 24 în toată ţara", a declarat ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rafila a vorbit şi despre un nou program de acţiuni prioritare - AP AVC RECUPERARE, prin care Ministerul Sănătăţii va aloca bani pentru ca pacienţii cu AVC să poată beneficia de recuperare încă din momentul în care sunt internaţi în secţii de neurologie.
Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti: Este imperativ să investim în educaţie medicală continuă şi în formarea specializată în domeniul AVC-ului
"Când discutăm despre tratamentul AVC, suntem conştienţi că timpul este esenţial. Intervenţia rapidă poate face diferenţa între viaţă şi moarte, între recuperare şi dizabilitate. Acest lucru ne aduce la importanţa resursei umane, iar, în calitate mea de reprezentant al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti trebuie să subliniez, în contextul tratamentului acestei afecţiuni, importanţa dezvoltării resursei umane specializate.
Ştim că medicii implicaţi în managementul AVC-ului sunt puţini, iar în anumite judeţe, limitrofe Bucureştiului, lipsesc chiar cu desăvârşire, ceea ce face foarte complicată încadrarea în acea fereastră critică de ore în care se poate interveni, iar presiunea se răsfrânge asupra medicilor şi unităţilor medicale din Bucureşti.
Este imperativ să investim în educaţie medicală continuă şi în formarea specializată în domeniul AVCului, pentru a putea oferi pacienţilor noştri cele mai bune şanse de supravieţuire şi recuperare'', a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
Prof. univ. dr. Cristina Tiu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România: Nu orice accident vascular cerebral poate fi tratat prin trombectomie mecanică ''O problemă care cu siguranţă va fi luată în calcul în Strategia Naţională de Combatere a Bolilor Cardio şi Cerebrovasculare este distribuţia inechitabilă a medicilor neurologi. Majoritatea sunt concentraţi în judeţul Cluj şi în Bucureşti. De asemenea, ratele de tromboliză, acolo unde avem mai mulţi neurologi, sunt mai mari. Rata de tromboliză a crescut, în 2022 la nivel naţional eram la 6,4%.
Fereastra de şase ore este limitativă (nr. pentru trombectomie), sunt studii şi vom avea şi noi nişte modificări la protocolul national, putem să extindem dincolo de şase ore, dar ne trebuie nişte condiţii speciale de examinare radiologică a pacientului. Trebuie spus că nu orice accident vascular cerebral poate fi tratat prin trombectomie mecanică. Doar aproximativ 20-25% dintre pacienţi sunt eligibili, pentru că trebuie să ai dovada ocluziei unui vas mare, putem să scoatem trombi din vasele principale.
Suntem în curs de a finaliza actualizarea protocolului de tratament intervenţional. Societatea de Neurologie a publicat şi a tradus manualul ESO, care este un foarte scurt ghid util pentru spitalele cu mai puţină experienţă. Aşteptăm şi suntem, de fapt, parte integrală şi contribuim la Strategia Naţională'', a declarat prof. univ. dr. Cristina Tiu.
Neurologii şi neurochirugii vor învăţa să facă trombectomii. În luna noimbrie, 8 medici vor începe pregătirea, iar cursurile vor dura 1 an.
Prof. univ. dr. Gheroghe Iana, Preşedinte Societatea de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România: Interdisciplinaritatea, esenţială în rezolvarea cazurilor de AVC
"În momentul de faţă, interdisciplinaritatea, asocierea mai multor specialităţi în rezolvarea unui caz de accident vascular cerebral, este esenţială: de la depistarea accidentului vascular cerebral, lanţul de urgenţă care duce pacientul în Camera de Gardă, neurologul care îl diagnostighează şi îl preia ca pacient, radiologul care contribuie la diagnostic şi partea finală, în care se decide conduita terapeutică cea mai bună. Putem spune că în momentul de faţă avem opt centre active de trombectomie, cel mai active fiind Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Dacă în 2021, numărul de trombectomii a fost în jur de 310 la nivel national, anul următor am ajuns la aproximativ 420, iar anul acesta trendul este crescător şi numărul centrelor, de asemenea. Mai avem de lucru pe partea de prevenţie, pentru că prevenţia este esenţială în accidental vascular cerebral. În momentul de faţă, rata de trombectomii în România este în jur de 1% din total, faţă de 5%, rata medie europeană. La acest moment, avem peste 30 de persoane specializate'', a declarat Prof. dr. Gheroghe Iana.
Prof. univ. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, şeful Clinicii de Neurologie Spitalul Colentina, prorector UMF Carol Davila Bucureşti: Extrem de important este tratamentul bolii acute
"În combaterea bolii cerebrovasculare, deci a accidentului vascular cerebral, sunt importante mai multe etape. Extrem de important este tratamentul bolii acute, deci atunci când am făcut un accident vascular cerebral trebuie să ajungem cât mai repede la un spital, într-o fereastră minimă de timp şi acolo vorbim în cadrul spitalizării de tratament în acut şi subacut, după care vine această etapă la fel de importantă care este cea a neuro recuperării. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că un pacient, în urma unui accident vascular cerebral, are semne neurologice deficite neurologice, că e vorba de hemipareză, hemiplegie, că e vorba de tulburare cognitivă, e vorba de amputare, de câmp, vizual etc.
Toate aceste lucruri sunt nişte deficite care îl fac pe acel om să nu se poată reintegra în societate. Etapa de neuro recuperare trebuie începută devreme şi cât mai aproape de etapa de tratament acut/subacut şi de aceea, in perspectiva mea, este foarte util să ai în cadrul secţiilor de neurologie care tratează accidente vasculare cerebrale un astfel de compartiment de neuro recuperare, astfel încât pacientul, odată venit în acut în situaţia acută, tratat cu toate mijloacele oportune pentru situaţia acută, el să poată continua recuperarea imediată a acestor deficite neurologice care dau un grad mare de handicap şi împiedică reintegrarea în muncă şi în societate'', a declarat prof. univ. dr. Bogdan Ovidiu Popescu.
Dr. Bogdan Dorobăţ, medic primar radiologie intervenţională SUUB: 'Accidentul vascular cerebral este principala cauză de dizabilitate în orice societate ''Accidentul vascular cerebral este principala cauză de dizabilitate în orice societate, inclusiv în România, şi a treia cauză de mortalitate. Problema mare o reprezintă aceşti pacienţi cu dizabilitate. Şi o mare parte din ei, mai ales dacă nu beneficiază de tratamentul corespunzător, fie că discutăm de tromboliză pentru o mare parte din pacienţi, fie că discutăm de trombectomie pentru o treime din pacienţi, reuşim să salvăm pacienţi, reuşim să reducem costurile.
La 1 noiembrie începe prima serie de medici specialişti care să primească atestatul de competenţă de neuroradiologie intervenţională pentru partea de trombectomie. Atestatul este coordonat de domnul profesor George Iana, iar cele 3 centre de pregătire sunt în Bucureşti (SUUB), în Timişoara şi în Târgu Mureş. Vor fi opt medici care se vor pregăti. Nici nu putem pregăti mai mulţi, pentru că aceşti oameni trebuie, într-un an de zile, să reuşească să îşi facă numărul de proceduri, atât pentru diagnostic, dar şi terapeutice. Este destul de dificil, curba de învăţare este destul de lungă. Şi ceea ce vreau să subliniez este că această competenţă este deschisă atât către radiologi, neurologi, neurochirurgi, dar şi alte specialităţi'', a declarat dr. Bogdan Dorobăţ.
După 2 ani în care s-a specializat în Franţa, medicul Răzvan Radu s-a întors în ţară pentru a ajuta pacienţii cu AVC.
Dr. Răzvan Radu, medic neurolog, competenţă în neuroradiologie intervenţională SUUB: Am făcut primii paşi ca să avem o reţea de tratare a Accidentelor Vasculare Cerebrale şi am dezvoltat partea de tromboliză
"Noi am făcut primii paşi ca să avem o reţea de tratare a Accidentelor Vasculare Cerebrale şi am dezvoltat partea de tromboliză. Acum mai avem o etapă şi anume să dezvoltăm partea de tratamente endovasculare şi asta era o mare provocare, să aducem România la ratele de tratament care sunt deja consacrate în ţările din Europa de Vest, şi cu chestia asta să aducem un plus societăţii în primul rând, în sensul ca să reducem atât de mult dizabilitatea în AVC, cât să vedem nişte beneficii pe care le obţinem dacă tratăm AVC. Şi asta înseamnă beneficii economice pentru ţară. Până la urmă, pentru că aceşti pacienţi care, odată trecând prin procesul de trombectomie, le este redusă dizabilitatea, nu vor mai avea nevoie de îngrijiri, nu vor mai avea nevoie de oameni din familie care să nu muncească şi să stea acasă pentru ei să îi îngrijească şi, astfel, un cerc economic se închide şi avem un beneficiu. Iar pentru tine să vezi că şi tara din care provii este colorată într-o culoare care arată că şi aici se tratează pacienţii, că poţi să ai aceeaşi şansă dacă faci un AVC în România sau dacă îl faci în Franţa sau altundeva, este un lucru foarte plăcut să ştii că ai fost acolo şi ai pus şi tu umărul la acest lucru‘', a declarat dr. Răzvan Radu.
În cadrul evenimentului au fost prezenţi pacienţi care au suferit un accident vascular cerebral şi care au subliniat importanţa recunoaşterii semnelor acestei afecţiuni.
Ovidiu Ionescu, pacient - 41 de ani
"Toţi se gândesc că nu li se poate întampla lor asta. Nu am ştiut, nu am conştientizat, dar m-a durut capul îngrozitor. Am avut o noapte în care nu m-am putut odihni deloc. A doua zi, la prânz, nu mai puteam de durere de cap, şi atunci a fost momentul în care am fost dus la spital de către soţia mea. Am stat internat 19 zile. Accidentul vascular cerebral mi-a schimbat viaţa. Am mai multă grijă acum, pentru că am mai primit o şansă. Uitaţi-vă la mine, sunt super bine. Şi sunt recunoascător", a povestit Ovidiu Ionescu.
Anca Duma, 35 de ani, pacientă cu AVC, voluntar ALIA
"Sunt o supravieţuitoare a unui accident vascular cerebral hemoragic, care s-a întâmplat în vara lui 2022. Anul trecut, spitalele din Bucuresti mi-au fost casă, fiind internată peste 21 de zile atunci când sa întâmplat. Eu sunt o norocoasă! După toată experienţa asta, îmi doresc să se vorbească mai mult despre AVC, despre semnele acestei boli, cum să le recunoşti şi ce trebuie să faci, despre faptul că şi tinerii pot să treacă prin asta. AVC nu mai e de multă vreme doar o boală a vârstnicilor. E important să facem prevenţie", a îndemnat Anca Duma.
Liliana Curea - preşedinte ALIA - Asociaţia pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral: Susţinem dezvoltarea de politici publice de sănătate în privinţa AVC
"De când am început activitatea, ALIA - Asociaţia pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral este un partener activ atât pentru persoanele care au suferit un AVC, pentru comunitate, dar şi pentru autorităţi. Susţinem dezvoltarea de politici publice de sănătate în privinţa AVC. Este important că semnalele noastre au început să îşi găsească răspunsuri în proiecte dedicate acestei patologii şi sunt convinsă că doar împreună - medici, pacienţi, autorităţi, jurnalişti - putem identifica nevoile reale ale persoanei cu AVC, astfel încât ele să fie rezolvate. Împreună putem fi mai puternici decat un AVC!", a declarat Liliana Curea, preşedinte ALIA - Asociaţia pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral.
Din păcate, în România, doar 1 din 7 pacienti cu AVC beneficiază de intervenţie endovasculară, adică de trombectomie, pentru că încă avem prea puţine centre în care se realizează această procedură.
ALIA - Asociaţia pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral reprezintă cea mai importantă comunitate, care reuneşte pacienţi, medici, jurnalişti, reprezentanţi ai societăţii civile, implicaţi în lupta împotriva Accidentului Vascular Cerebral (AVC).
Împreună putem fi mai puternici decât un AVC! Prevenim, Recunoaştem, Tratăm!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu