Aniversarea Zilei Pompierilor din România evocă sacrificiul ostaşilor pompieri conduşi de căpitanul Pavel Zăgănescu care, în anul 1848, au scris o pagină de devotament şi demnitate naţională. Lupta din Dealu Spirii a rămas consemnată în istorie ca un act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluţiei şi o afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă ale ostaşilor tinerei armate române.
Cu această ocazie, mai mulţi pompieri militari din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "SEMENIC" al Judeţului Caraş-Severin, care au obţinut rezultate frumoase în activitate sau care s-au remarcat prin faptele lor pe timpul intervenţiilor şi în timpul liber vor fi înaintaţi în gradul următor înaintea îndeplinirii stagiului minim în grad sau vor primi diplome de merit.
De asemenea, în acest context, la data de 07 septembrie a.c., Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională au dat startul campaniei "SALVATORII DONEAZĂ PENTRU VIAŢĂ" căreia i s-au alăturat şi pompierii cărăşeni. Acţiunea iniţiată pentru acoperirea nevoii de sânge a populaţiei s-a derulat până la data de 11 septembrie a.c.
I S T O R I C
Pompierii Români aniversează astăzi 172 de ani de când au scris cu litere de foc ISTORIA ŢĂRII, pe frontispiciul căreia se regăsesc năzuinţele de libertate socială, independenţă şi unitate naţională ale poporului român.
Documentele timpului ne fac să retrăim sentimentele de mândrie şi onoare simţite de predecesorii noştri, a căror contribuţie a fost esenţială în Revoluţia română paşoptistă.
Recunoaşterea meritelor lor a fost confirmată în filele Proclamaţiei Guvernului provizoriu, unde se consemna că "... văzând atâta curaj şi atâta închinare la cauza libertăţii, ... consideră în numele patriei a arăta a sa recunoştinţă Companiei de pompieri ce de la început şi până la sfârşit fură apărătorii libertăţii".
Apogeul actului de eroism al pompierilor români l-a constituit bătălia din Dealu Spirii, de la 13 septembrie 1848, dată la care românii au pierdut 80 de soldaţi şi 2 ofiţeri din Compania de Pompieri, condusă de bravul căpitan Pavel Zăgănescu.
Recunoştinţa poporului român pentru faptele de vitejie şi eroism ale pompierilor militari a fost pe măsură, după ieşirea Principatelor de sub tutela otomană, domnitorul Alexandru Ioan Cuza adoptând, încă de la începutul domniei sale, Legea din 21 mai 1860, care acorda ostaşilor de orice grad medalia comemorativă cu panglică tricoloră - Pro virtute militari.
Această distincţie avea să fie prima medalie, cu caracter militar, emisă în România.
Tradiţiile pompierilor români înscriu şi alte fapte memorabile de curaj, cum ar fi participarea la Războiul de Independenţă sau apărarea vieţii şi bunurilor, pe timpul bombardamentelor din cele două războaie mondiale.
Compartimentul Informare şi Relaţii Publice
Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu