Aproape 700 de localităţi se alimentează în continuare restricţionat
La această oră, în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă) administrate de Administraţia Naţională "Apele Române", respectiv Hidroelectrica, avem disponibil un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Chiar dacă rezerva de apă este în scădere, aceasta este suficientă pentru localităţile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă.
Coeficientul de umplere este de 70,04%, fiind în scădere faţă de începutul lunii iulie, când se situa în jurul valorii de 80%.
Estimăm că, la sfârşitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom reuşi să menţinem un coeficient de umplere de peste 62%.
În acest moment, din cele 120 de secţiuni de monitorizare ale secetei hidrologice, în 24 dintre acestea s-au inregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor de apă sub aspect cantitativ. În aceste secţiuni, nu poate fi asigurat simultan necesarul de apă pentru toate folosinţele. De aceea, este necesară aplicarea Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioade deficitare. Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (Vezi "Caseta tehnică").
În prezent, se aplică cu precădere Planul de restricţii pentru folosinţe piscicole şi irigaţii, în special pe sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomiţa şi Dobrogea-Litoral. Pentru râurile interioare, se aplică Planul de restricţii în special pentru folosinţele piscicole din bazinul hidrografic Prut-Bârlad.
Administraţia Naţională "Apele Române" face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim raţional resursele de apă în direcţia economisirii acestora. Pentru activităţile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelaţi la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor. Nu uitaţi de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei.
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale "Apele Române", precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, situaţia la această oră se prezintă astfel:
În special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderenţă din puţuri sau foraje.
La nivel naţional, sunt 668 de localităţi care se alimentează cu program restricţionat, respectiv:
- 252 de localităţi (din 22 judeţe) Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinţi, Bihor, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj şi Bihor) care dispun de sisteme de alimentare cu apă;
- 416 de localităţi (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel naţional care sunt la această oră (parţial) secate.
- În toate aceste localităţi, necesarul de apă este asigurat cu restricţii din sursa de apă subterană.
Debitul Dunării, mai puţin de jumătate faţă de media multianuală a lunii august
Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere, având valoarea de 1800 mc/s, fiind mai puţin de jumătate din media multianuală a lunii august (4300 mc/s).
În aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere pe sectoarele Gruia - Calafat, Tr. Măgurele - Zimnicea şi Isaccea - Tulcea, staţionare pe sectoarele Bechet - Corabia, Giurgiu - Olteniţa şi la Galaţi şi în scădere pe sectorul Călăraşi - Brăila.
La staţia hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcţionarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,57 metri (= 57 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare).
Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere şi va ajunge până la valoarea de 2600 mc/s până la sfârşitul lunii august.
Debite în creştere
Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în creştere datorită precipitaţiilor căzute în interval şi propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii şi inferioare ale Argeşului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului şi Ialomiţei şi râurile din Dobrogea unde au fost, în general, staţionare.
Pe Someşul Mic, Arieş, cursul superior al Prutului şi pe cursul mijlociu şi inferior al Someşului, debitele au fost în scădere.
Scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, formarea de viituri rapide cu efecte de inundaţii locale şi creşteri mai importante de niveluri şi debite cu atingerea şi depăşirea COTELOR DE ATENŢIE s-au produs pe unele râuri mici din Maramureş, Banat şi nordul Moldovei din cauza precipitaţiilor înregistrate, sub formă de aversă şi cu caracter torenţial, mai însemnate cantitativ, căzute în interval.
Debitele se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80% din normalele lunare, mai mari, în jurul şi peste normalele lunare pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, bazinele superioare ale Izei, Jiului, Sucevei, Moldovei, bazinul superior şi mijlociu al Bistriţei şi afluenţii Oltului inferior şi mai mici (sub 30% din mediile multianuale lunare) pe Râmnicu Sărat şi pe unii afluenţi ai Trotuşului şi Bârladului.
În prezent este în vigoare o AVERTIZARE HIDROLOGICÄ‚ cod portocaliu (valabilă până astăzi la miezul nopţii pe anumite sectoare de râuri), respectiv cod galben (valabilă până mâine la ora 16.00). În intervale scurte de timp sau prin cumulare s-au înregistrat cantităţi de apă care au depăşit local 20...40 l/mp şi pe suprafeţe mai restrânse 50...70 l/mp.
În funcţie de evoluţia situaţiei, vom reveni cu informaţii suplimentare.
CASETĂ TEHNICĂ
Planurile de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice
Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice.
Planuri de restricţii sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacităţi de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcţie de specificul activităţii acestora şi al economiei în ansamblu. De aceea, aplicarea criteriilor de mai jos se realizează în direcţia adoptării celor mai adecvate decizii astfel încât prejudiciul adus în activităţile utilizatorilor să fie cât mai mic.
CRITERII ÎN APLICAREA PLANULUI DE RESTRICŢII:
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ţinând cont de posibilităţile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pt. culturile de câmp şi culturile de orez şi îndeplinirea cerinţelor numai pentru culturile de legume);
- reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;
- reducerea alimentării cu apă alocată unităţilor de pescuit;
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităţilor de raţionalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparaţii etc.), conform programelor preliminare de restricţii elaborate de beneficiari;
- restrângerea parţială sau totală a alimentării cu apă a unităţilor industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;
- restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităţilor de servicii populaţiei, precum şi a unităţilor zootehnice.
În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită - secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri:
- FAZA NORMALĂ (TREAPTA I) - când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puţin egală cu pragul debitului prealerta, dar poate asigura cerinţele de apă ale utilizatorilor;
- FAZA DE ATENŢIE / AVERTIZARE (TREAPTA II) - când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
- FAZA DE RESTRICŢII (TREAPTA III) - când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.
Compartimentul de Comunicare, Relaţii cu Presa şi Promovare
La această oră, în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă) administrate de Administraţia Naţională "Apele Române", respectiv Hidroelectrica, avem disponibil un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Chiar dacă rezerva de apă este în scădere, aceasta este suficientă pentru localităţile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă.
Coeficientul de umplere este de 70,04%, fiind în scădere faţă de începutul lunii iulie, când se situa în jurul valorii de 80%.
Estimăm că, la sfârşitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom reuşi să menţinem un coeficient de umplere de peste 62%.
În acest moment, din cele 120 de secţiuni de monitorizare ale secetei hidrologice, în 24 dintre acestea s-au inregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor de apă sub aspect cantitativ. În aceste secţiuni, nu poate fi asigurat simultan necesarul de apă pentru toate folosinţele. De aceea, este necesară aplicarea Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioade deficitare. Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (Vezi "Caseta tehnică").
În prezent, se aplică cu precădere Planul de restricţii pentru folosinţe piscicole şi irigaţii, în special pe sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomiţa şi Dobrogea-Litoral. Pentru râurile interioare, se aplică Planul de restricţii în special pentru folosinţele piscicole din bazinul hidrografic Prut-Bârlad.
Administraţia Naţională "Apele Române" face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim raţional resursele de apă în direcţia economisirii acestora. Pentru activităţile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelaţi la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor. Nu uitaţi de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei.
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale "Apele Române", precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, situaţia la această oră se prezintă astfel:
În special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderenţă din puţuri sau foraje.
La nivel naţional, sunt 668 de localităţi care se alimentează cu program restricţionat, respectiv:
- 252 de localităţi (din 22 judeţe) Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinţi, Bihor, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj şi Bihor) care dispun de sisteme de alimentare cu apă;
- 416 de localităţi (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel naţional care sunt la această oră (parţial) secate.
- În toate aceste localităţi, necesarul de apă este asigurat cu restricţii din sursa de apă subterană.
Debitul Dunării, mai puţin de jumătate faţă de media multianuală a lunii august
Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere, având valoarea de 1800 mc/s, fiind mai puţin de jumătate din media multianuală a lunii august (4300 mc/s).
În aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere pe sectoarele Gruia - Calafat, Tr. Măgurele - Zimnicea şi Isaccea - Tulcea, staţionare pe sectoarele Bechet - Corabia, Giurgiu - Olteniţa şi la Galaţi şi în scădere pe sectorul Călăraşi - Brăila.
La staţia hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcţionarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,57 metri (= 57 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare).
Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere şi va ajunge până la valoarea de 2600 mc/s până la sfârşitul lunii august.
Debite în creştere
Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în creştere datorită precipitaţiilor căzute în interval şi propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii şi inferioare ale Argeşului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului şi Ialomiţei şi râurile din Dobrogea unde au fost, în general, staţionare.
Pe Someşul Mic, Arieş, cursul superior al Prutului şi pe cursul mijlociu şi inferior al Someşului, debitele au fost în scădere.
Scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, formarea de viituri rapide cu efecte de inundaţii locale şi creşteri mai importante de niveluri şi debite cu atingerea şi depăşirea COTELOR DE ATENŢIE s-au produs pe unele râuri mici din Maramureş, Banat şi nordul Moldovei din cauza precipitaţiilor înregistrate, sub formă de aversă şi cu caracter torenţial, mai însemnate cantitativ, căzute în interval.
Debitele se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80% din normalele lunare, mai mari, în jurul şi peste normalele lunare pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, bazinele superioare ale Izei, Jiului, Sucevei, Moldovei, bazinul superior şi mijlociu al Bistriţei şi afluenţii Oltului inferior şi mai mici (sub 30% din mediile multianuale lunare) pe Râmnicu Sărat şi pe unii afluenţi ai Trotuşului şi Bârladului.
În prezent este în vigoare o AVERTIZARE HIDROLOGICÄ‚ cod portocaliu (valabilă până astăzi la miezul nopţii pe anumite sectoare de râuri), respectiv cod galben (valabilă până mâine la ora 16.00). În intervale scurte de timp sau prin cumulare s-au înregistrat cantităţi de apă care au depăşit local 20...40 l/mp şi pe suprafeţe mai restrânse 50...70 l/mp.
În funcţie de evoluţia situaţiei, vom reveni cu informaţii suplimentare.
CASETĂ TEHNICĂ
Planurile de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice
Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice.
Planuri de restricţii sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacităţi de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcţie de specificul activităţii acestora şi al economiei în ansamblu. De aceea, aplicarea criteriilor de mai jos se realizează în direcţia adoptării celor mai adecvate decizii astfel încât prejudiciul adus în activităţile utilizatorilor să fie cât mai mic.
CRITERII ÎN APLICAREA PLANULUI DE RESTRICŢII:
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ţinând cont de posibilităţile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pt. culturile de câmp şi culturile de orez şi îndeplinirea cerinţelor numai pentru culturile de legume);
- reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;
- reducerea alimentării cu apă alocată unităţilor de pescuit;
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităţilor de raţionalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparaţii etc.), conform programelor preliminare de restricţii elaborate de beneficiari;
- restrângerea parţială sau totală a alimentării cu apă a unităţilor industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;
- restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităţilor de servicii populaţiei, precum şi a unităţilor zootehnice.
În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită - secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri:
- FAZA NORMALĂ (TREAPTA I) - când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puţin egală cu pragul debitului prealerta, dar poate asigura cerinţele de apă ale utilizatorilor;
- FAZA DE ATENŢIE / AVERTIZARE (TREAPTA II) - când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
- FAZA DE RESTRICŢII (TREAPTA III) - când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.
Compartimentul de Comunicare, Relaţii cu Presa şi Promovare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu