Marcarea acestei zile reprezintă,
totodată, un moment de reflecție asupra provocărilor și eforturilor derulate de
toți actorii implicați în vederea identificării unor soluții durabile la
problematica refugiaților.
An de an, la 20 iunie,
Ziua Mondială a Refugiatului celebrează curajul şi rezistenţa a milioane de
persoane, femei, bărbaţi, copii, mame şi taţi, forţate să-şi abandoneze casele din
cauza conflictelor şi abuzurilor asupra drepturilor omului. Unii dintre aceștia
ajung în țara noastră, în căutarea unui
loc care să le ofere protecție și în care să-și reclădească o nouă viață.
Ziua Mondială a Refugiatului reprezintă un prilej de conștientizare a
situației milioanelor de persoane deplasate forțat din cauza conflictelor. Marcarea
acestei zile reprezintă, totodată, un moment de reflecție asupra provocărilor
și eforturilor derulate de toți actorii implicați în vederea identificării unor
soluții durabile la problemematica refugiaților.
Anul acesta, pentru a
marca această zi, Inspectoratul
General pentru Imigrări organizează pentru comunitatea de refugiați din
centrele aflate în administrare, o serie de activităţi menite să promoveze
cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice,
sociale, precum şi a valorilor democratice.
Astfel, în cele șase Centre
Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din București,
Timișoara, Galați, Rădăuți, Maramureș și Giurgiu, cu sprijinul organizațiilor
internaționale și nonguvernamentale, se vor organiza sesiuni informative, competiții sportive, drumeții, activități
cultural artistice și recreative, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile,
tradițiile și obiceiurile românești.
***
Începând
cu 4 decembrie 2000, prin Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a Organizaţiei
Naţiunilor Unite a decis să onoreze destinele a milioane de oameni care,
forţaţi de conflicte violente sau diverse forme de persecuţie, îşi părăsesc
locul natal pentru a urma drumul refugiului.
Garantarea
acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la
New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în
anul 1991. De asemenea, anul acesta se împlinesc 30 de ani de la aderarea țării
noastre la Convenția de la Geneva prin adoptarea Legii nr. 46 din 1991.
După
această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem
naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii
internaţionale și, totodată, ne-am exprimat solidaritatea față de statele
europene care se confruntă cu aflux de migranți, contribuind la eforturile
internaționale de relocare a acestora.
În complexitatea fenomenului
migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege
să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin
economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi
părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale.
De altfel, în cazul refugiaţilor,
statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de
origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum și asistenţă
materială, medicală și socială.
Conform datelor statistice, din anul 1991 și până în
prezent, peste 46.626 de persoane au solicitat azil în România, fiind
originare din aproape 67 de state ale lumii. La sfârșitul
lunii mai 2021, în evidențele instituției sunt înregistrate 3701
de persoane beneficiare a unei forme de protecție care aveau un drept de ședere
pe teritoriul României.
BIROUL
INFORMARE ŞI RELAŢII
PUBLICE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu