Agricultura, asul din mânecă sau călcâiul lui Ahile al României?

Agricultura, cu o producție de aproximativ 16 mld. euro în anul 2017¹, plasează România pe locurile codașe ale clasamentelor europene din perspectiva educației - cu 97% dintre fermierii români care au învățat agricultură doar din experiența lor practică, a unei populații îmbătrânite - cu peste 40% din fermierii activi având mai mult de 50 de ani și a

venitului obținut din agricultură - cu peste 90% din ferme fiind de fapt gospodării aflate în pragul subzistenței. Însă tot agricultura este și unul dintre puţinele sectoare ale economiei care pun țara noastră în fruntea topurilor europene, datorită producţiilor generoase de cereale şi plante oleaginoase, fiind chiar liderul european în producţia de miere (2015).

Încurajarea producţiei autohtone este unul dintre principalele obiective asumate de Ministerul Agriculturii în 2017 - un deziderat pentru care instituţia acordă ajutoare de până la 10.000 de euro pentru sprijinirea producției de alimente sau bunuri pentru care România depinde de importuri. Totodată, actualele politici Europene stimulează agricultura și, mai ales, încurajează tinerii fermieri prin tot felul de programe de finanțare care pot fi accesate până în 2020. Europa îmbătrânește și, în curând, vom fi cel mai bătrân continent de pe planetă, așa cum se explică în Cartea Alba (privind viitorul Europei), iar situația e și mai gravă în mediu rural, unde reînnoirea generațională nu se mai produce.

Tocmai de aceea, veștile bune mai ales pentru tinerii interesați de agricultură se țin lanț, chiar și în următorul exercițiu financiar ce se va derula în perioada 2021-2027. Astfel, potrivit spuselor lui Mihail Dumitru - director general-adjunct la Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene în cadrul EUROSFAT²:

va crește valoarea maximă a ajutorului pentru instalarea tinerilor fermieri și dezvoltarea întreprinderilor în mediul rural, până la 100 000 EUR (în comparație cu 70 000 în perioada de programare actuală);

o sumă echivalentă cu cel puțin 2 % din pachetul financiar național de plăți directe (subvenția pe suprafață) va trebui să fie dedicată tinerilor fermieri;

se vor dezvolta noi instrumente financiare pentru asigurarea capitalului de lucru;

se vor sprijini financiar forme de cooperare între fermieri care să faciliteze accesul la terenuri sau transferul acestora către tineri.

“Este cel mai bun moment pentru tinerii pasionați de agricultură sau pentru cei care provin din gospodării agricole de a alege o carieră în acest domeniu: tendințele consumatorilor privind alimentația și experiențele inedite bazate pe cultura locală sunt mai favorabile ca oricând, există o cerere masivă de specialiști pregătiți pentru care, contrar percepției generale, și salariile sunt pe măsură, iar oportunitățile de finanțare pentru tinerii care aleg antreprenoriatul în agricultură sunt uriașe. Exact pe această realitate se bazează și campania Să fii agricultor e mai tare decât crezi!, lansată recent de World Vision”, a declarat Crenguța Bărbosu - Senior Program Manager, Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision.

Campania se adresează tinerilor pasionați de agricultură care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză sau celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice. Totodată, campania se adresează și publicului larg care are nevoie să înțeleagă că agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de World Vision în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol.

“România se află în acel punct de cotitură în care agricultura poate re-deveni asul nostru din mânecă sau, dacă nu vom ști să profităm de ceea ce e atât de limpede în fața noastră și atât de la-ndemână, atunci agricultura poate fi la fel de bine precum călcâiul lui Ahile. Având în vedere toate veștile bune venite atât la nivel național cât și european privind interesul sporit pentru acest domeniu, sper să avem maturitatea necesară de a trece peste percepțiile negative nejustificate și să putem să încurajăm tinerii către o carieră în agricultură, o carieră care poate începe simplu, printr-o educație specializată, la liceele agricole”, mai spune Crenguța Bărbosu.

“Peste 10 ani, România ar trebui să aibă o agricultură mai performantă şi mai prietenoasă cu mediul, competitivă la nivel european şi mondial, asigurând securitatea alimentară a românilor şi contribuind la securitatea alimentară a europenilor, dar şi exportând mai multe produse cu valoare adăugată”, conchide Mihail Dumitru, director general-adjunct la Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene, în cadrul EUROSFAT 2018.

¹Statistical Factsheet Romania, May 2018 - European Commission
²EUROSFAT - forumul anual de dezbateri pe teme de politici europene. Obiectivul evenimentului este de reuni politicieni, diplomați, activiști, reprezentanți ai mediului de afaceri, cercetători, experți și cetățeni, în scopul de a dezbate cu privire la aspectele cheie de pe agenda europeană, astfel facilitând poziţionarea actorilor români în cadrul UE

https://worldvision.ro/mandrusafiufermier/