Actul normativ adoptat astăzi de Guvern
modifică și completează HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Principalele elemente de noutate au în
vedere următoarele aspecte:
”Impozite și taxe locale”
Au fost aduse clarificări
în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori
a unităților administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de
concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade
mai mici de o lună. În aceste situații obligația declarării și plății taxei pe
clădiri/teren aparține persoanei de drept public care transmite dreptul de
concesiune, închiriere, administrare ori folosință.
Au fost completate
prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice
care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială. În cazul
persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite
în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a
clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se atestă
faptul că “nici
una din cheltuielile cu utilitățile nu este înregistrată în sarcina persoanei care
desfășoară activitatea economică” se va datora impozitul pe proprietăți
utilizate în scop rezidențial. Prin cheltuieli cu utilitățile se înțelege
cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze natural,
termoficare, apă, canalizare.
În ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, s-au
adus lămuriri privind ”ultima valoare impozabilă înregistrată
în evidențele fiscale”, precizându-se că nu mai este necesară
depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite
în intervalul 2013-2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeaşi
perioadă, precum s-a și precizat ca în cazul persoanelor juridice
care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai anului de
referință, valoarea clădirii este cea prevăzută în procesul‐verbal de recepție finală;
A fost detaliată
modalitatea acordării scutirii de impozit pe clădiri/terenuri, specificându-se
faptul că scutirea de impozit se acordă corespunzător cotei-părți din dreptul
de proprietate asupra clădirii/terenului.
A fost exemplificat modul de determinare a calculului impozitului pe teren în
cazurile în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în
intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință
decât cea de terenuri cu construcții;
În cazul mijloacelor de
transport, au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrăinare
– dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a unui mijloc de transport.
Au fost completate
prevederile referitoare la perioada de transmitere în format electronic a
situației centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor
mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială.
„Taxa pe valoarea adăugată”
Au fost aduse clarificări cu privire la momentul la care
intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere,
leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită
perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie,
asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu
prevăd un termen-limită pentru efectuarea plăţii;
În privința cartelelor preplătite care pot fi
utilizate pentru mai multe scopuri şi pentru care nu se poate determina
momentul utilizării creditului şi destinaţia acestuia s-a precizat că
tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplătite care pot fi utilizate
numai pentru servicii de telecomunicaţii;
S-a menționat ca o persoană care vinde un voucher
cu scop multiplu, fără să efectueze şi livrarea de bunuri/ prestarea
de servicii în schimbul acestuia, se
consideră că realizează tranzacţii cu mijloace de plată, iar
sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor
operaţiuni în sfera de aplicare a TVA;
Au fost explicitate condițiile în care se aplică
taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) - k)
din Codul fiscal, având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea
nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de
22.500 de lei, fiind inclus și un exemplu în acest sens;
S-au completat prevederile legale cu regimul TVA
aplicabil achizițiilor intracomunitare de medicamente care fac obiectul
contractelor cost-volum–rezultat care sunt transportate din alt stat membru în
România în vederea testării.
S-a
clarificat faptul că taxa pe valoarea adăugată se consideră inclusă în
contrapartida unei livrări sau prestări și atunci când
contrapartida
este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau ale situații
similare fără nicio mențiune referitoare la TVA.
S-a precizat faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în
scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la
depășirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după
înregistrare sau într-un decont ulterior. S-au prevăzut toate categoriile de
bunuri/servicii pentru care nu se justifică ajustarea taxei deduse în cazul
anulării înregistrării în scopuri de TVA.
S-a inclus posibilitatea ajustării taxei deduse
pentru bunurile de capital într-o declarație stabilită prin ordin al
președintelui ANAF, în cazul în care din eroare nu s-a efectuat ajustarea în
ultimul decont depus, de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat
înregistrarea în scopuri de TVA.
S-au
completat informațiile care trebuie înscrise în facturi referitoare la adresa
furnizorului/prestatorului, prin menționarea județului/sectorului.
Au fost clarificate condițiile în care nu se aplică regulile asocierii și a fost
introdus un exemplu pentru situația în care o parte din bunurile rezultate în
urma unei asocieri sunt distribuite către membrii, respectiv s-a clarificat
faptul ca o astfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o
livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.
„Accize și alte taxe
speciale”
S-a precizat faptul că în toate situațiile în care
autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală și datele cu
privire la cazierul fiscal se obțin de către direcţia de specialitate care
asigură secretariatul comisiei, de la nivelul autorității fiscale centrale.
A fost eliminată obligația prin care destinatarii înregistrați trebuie
să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării
cantității de produse accizabile precum și a obligației de
a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.
S-a precizat expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de
restituire și a documentelor însoțitoare nu conduce la pierderea dreptului de
restituire, cu condiția ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de
prescripție prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală.
S-au clarificat situațiile în care un antrepozit
fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă
și indirectă de la plata accizelor.
Au fost stabilite
documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea
beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte.
"Impozitul
pe venit"
Au fost detaliate reglementările cu privire la
excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop
personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota
de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, Titlul II și Titlul IV -
acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice
beneficiare.
Biroul de presă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu