Institutul Național de Sănătate Publică și Direcțiile Județene de Sănătate Publică și a Municipiului București lansează campania națională de informare, educare și conștientizare dedicată promovării sănătăţii mintale, în perioada ianuarie-februarie 2026, o inițiativă esențială pentru a aborda escaladarea provocărilor de sănătate
mintală generate de utilizarea problematică a mediului digital.Sub sloganul ”FII
CONȘTIENT! VIAȚA TRĂITĂ ONLINE ARE CONSECINȚE OFFLINE!”, campania urmărește:
·
Creșterea gradului de conștientizare a populației și un apel direct la acțiune împotriva
dependenței de tehnologiile digitale, având în vedere impactul său crescut asupra
sănătății mintale și bunăstării, copiii și tinerii fiind cei mai afectați.
·
Promovarea comportamentelor preventive pentru
sănătatea mintală și încurajarea
populației să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.
Tendințele recente confirmă o legătură
îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și deteriorarea
indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor și tinerilor.
Organizația
Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial,
aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un
adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o
tulburare mintală diagnosticată.[1]
Gravitatea
situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și
anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai
mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul
este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse
între 15 și 29 de ani.[2]
Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală,
înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate
mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat,
necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale.[3]
Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și
ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare
a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit
dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor
mintale. [4]
Pe plan național,
statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți din România[5]
au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor
de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o
creștere constantă.
În România, un studiu realizat de UNICEF România în
2025 pe adolescenți[6], la fel ca și rapoartele
constante ale Salvați Copiii România[7],
a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața
ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale.
Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie
pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față. Astfel,
tehnologia devine simultan resursă și factor de risc, motiv pentru care
utilizarea echilibrată și ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor
esențial în îmbunătățirea accesului la educație și la resursele de învățare de
înaltă calitate, consolidând competențele viitorului.
Soluțiile pentru menținerea bunăstării copiilor
într-o lume imprevizibilă necesită o adaptare permanentă la schimbare, motiv
pentru care intervențiile multisectoriale și colaborarea între familie, școală
și servicii de sănătate sunt esențiale.
Prin parteneriate ale instituțiilor de învățământ cu organizații
și comunități de psihologi pot fi dezvoltate ghiduri și ateliere de lucru în
școli, transformând obiceiurile compulsive în alegeri conștiente. Un exemplu în
acest sens îl reprezintă materialul-ghid dedicat părinților și îngrijitorilor,
axat pe înțelegerea și susținerea sănătății mintale a copiilor și
adolescenților, dezvoltat de Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în
parteneriat cu UNICEF și Fundația Romanian Angel Appeal, care oferă perspective
fundamentate științific și instrumente practice.[8]
Biroului Regional al OMS pentru Europa sugerează opt
acțiuni prioritare[9] pentru a promova și
proteja sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor în mediile digitale și pentru
a atenua potențialele daune legate de rețelele sociale, inteligența artificială
și alte tehnologii digitale., dintre care cele mai critice sunt:
• reglementarea
designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute să
fie adictive și nocive;
• responsabilizarea
industriei și a intereselor comerciale;
• bunăstarea
digitală să devină o prioritate națională de sănătate publică;
• investiția în
alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.
Închide
ecranul pentru a deschide lumea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu