Autorităţile ar trebui să facă o analiză la „rece" cu
privire la alegeri, în contextul pandemiei: câți se vor prezenta la alegeri,
cât de „reprezentative" vor fi alegerile în raport de o prezență redusă,
câți dintre cei care se vor încumeta să se prezinte se vor îmbolnăvi?
La noi, în plină explozie a numărului infectărilor cu
coronavirus, se discută, din ce în ce mai serios, şi despre organizarea de
alegeri în acest an: alegeri locale (peste 2 luni) şi parlamentare (peste 4
luni).
Să încercam să discutăm, fără patimă, fără ură, fără nervi,
despre această problemă.
Am putea începe cu mesajul transmis de Constituţie: atunci
când sunt situaţii deosebite, alegerile sunt mai puţin importante decât
situaţiile deosebite. Deci prioritatea trebuie să revină soluţiilor la
problemele create de situaţiile deosebite. Aceasta este filozofia Constituţiei
noastre şi nu e în contradicţie cu democraţia, deoarece democraţia este un
concept care nu excede sau transcede logicii elementare: problemele trebuie
rezolvate în ordinea gravităţii şi a urgenţei lor.
Dacă avem o epidemie extinsă la nivel mondial (pandemie),
care pune în pericol grav viaţa oamenilor, conduita democratică presupune
luarea tuturor măsurilor necesare pentru înlăturarea pericolului reprezentat de
această pandemie. Dreptul la viaţă este mai important, în acest context, în
care trebuie aleasă o prioritate, decât dreptul la alegeri. Organizarea la
termen a alegerilor, în plină pandemie, nu contribuie la descoperirea leacului
pentru virus, ci pare mai mult o inadecvare la situaţia reală, cel puţin prin
crearea unor riscuri suplimentare de
contaminare (campania electorală şi procesul de votare în sine).
Dacă însă nu avem o pandemie pe bune, ci o gripă simplă cu
un marketing foarte bun, aşa cum susţine curentul „coronasceptic", sigur
că putem să zicem ce zice OMS-ul şi să facem ce vrem noi, adică să amendăm
horele de pe Litoral şi să dăm drumul la alegeri, pentru că la alegeri nu se
dansează (cel puţin, în mod vizibil), iar coronavirusul se transmite numai prin
dans.
Amânarea parlamentarelor are nevoie de o nouă stare de
urgență
De ce spuneam că mesajul Constituţiei este de a nu face
alegeri cu orice preţ, în situaţii excepţionale, când există un pericol grav
pentru comunitate? Pentru că asta rezultă din articolul 63 din Constituţie.
Astfel, în acest articol se prevede că durata mandatului
unui parlamentar (deputat, senator) este de 4 ani şi că, în situaţii
extraordinare, care au dus la instituirea unor stări speciale (de exemplu,
instituirea stării de urgenţă), mandatul se prelungeşte de drept până la
încetarea stării speciale instituite. De exemplu, dacă se instituie din nou
stare de urgenţă la data expirării mandatului de 4 ani al parlamentarilor,
mandatul se prelungeşte de drept, în baza Constituţiei, până la încetarea
stării de urgenţă. Starea de urgenţă se instituie pe o lună şi se poate
prelungi cu câte o lună de câte ori este nevoie, până la dispariţia pericolului
grav care a determinat instituirea stării de urgenţă. Starea de urgenţă se
instituie de preşedinte şi trebuie „aprobată" şi de parlament, deci există
garanţii constituţionale împotriva unor eventuale abuzuri.
Acelaşi articol din Constituție prevede că alegerile
parlamentare trebuie organizate în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului,
iar din interpretarea logică a acestui text rezultă că, în cazul prelungirii de
drept a mandatului prin instituirea/prelungirea stării de urgenţă, termenul de
3 luni începe să curgă de la încetarea stării de urgenţă.
De asemenea, articolul menţionat prevede că mandatul celor
două camere ale parlamentului se prelungeşte de drept până la întrunirea noului
parlament. Deci, parlamentul va funcţiona fără hiatusuri, chiar şi în situaţia
în care alegerile parlamentare nu s-ar desfăşura la termen. Până la alegeri, va
funcţiona parlamentul în compunerea „veche".
Deci, practic şi constituţional, alegerile parlamentare ar
putea fi amânate cu 6 luni, dacă s-ar institui starea de urgenţă pentru 3 luni
şi ele ar fi organizate după 3 luni de la încetarea stării de urgenţă.
Ar mai trebui spus că în noua starea de urgență, dacă s-ar
institui, nu este obligatoriu să fie luate și măsuri la fel de dure ca în
martie-aprilie. Pot fi luate măsuri moderate, ca în cazul stării de alertă de
acum, punându-se accent pe mobilizarea autorităților și mai puțin pe limitarea
drepturilor cetățenești. Ar fi poate și o cale mai ușoară către conformarea
cetățenilor la regulile care par a fi tot mai greu de respectat.
Pentru amânarea localelor e nevoie doar de votul
Parlamentului
Dacă în cazul parlamentarelor deja vorbim de o perioadă din
2021, mai urgentă este situația localelor. Constituţia nu prevede o anumită
durată a mandatelor aleșilor locali, ci doar că alegerile locale se organizează
prin lege (art. 121 din Constituţie).
Parlamentul stabileşte, prin lege, durata mandatului
aleşilor locali, precum şi condiţiile de prelungire a mandatului sau de amânare
a alegerilor locale. Deci, există posibilitatea unei mai mari flexibilităţi în
cazul alegerilor locale, decât în cazul celor parlamentare. Nu e nevoie să
declari stare de urgență, e suficient votul în Parlament.
Cu alte cuvinte, Constituția și legile permit adoptarea de
soluții raționale, inclusiv în situații deosebite, care să țină cont de
riscurile și beneficiile pentru comunitate ale fiecărei variante avute în
vedere.
Alegerile locale au fost deja amânate în luna aprilie, cu
trei luni față de termenul lor normal, până la 27 septembrie, în condițiile în
care la data amânării autoritățile sperau că în iulie-august vom avea o scădere
a numărului de cazuri de Covid 19. Se demonstrează false aceste speranțe. S-ar
impune o nouă amânare?
Previzibilele reacţii, venite din unele medii politice sau
de altă natură, reacţii care pot stimula isteria, că dacă se amână alegerile
vine dictatura şi moare democraţia, chiar dacă, prin agresivitatea lor
deosebită, pot stresa şi chiar influenţa mulţi decidenţi, obişnuiţi cu
confortul funcţiei, ar trebui privite şi analizate prin prisma nuanțărilor de
mai sus.
Aceiași decidenți nu ar trebui să uite că democraţia este un
concept de substanţă, care are în vedere binele public, dincolo de lozinci,
poze în mulţime şi vorbe de PR, care sună frumos în urechi.
La final, trebuie să facem o precizare, pentru cei nervoşi
şi grăbiţi să aplice etichete: nu cerem amânarea alegerilor. Tot ceea ce ne
dorim este ca autorităţile să facă o analiză la „rece", calmă, logică şi
pragmatică cu privire la alegeri, în contextul pandemiei: cum e mai bine şi mai
sigur pentru comunitate, în condiţiile date. Câți se vor prezenta la alegeri,
cât de „reprezentative" vor fi alegerile în raport de o prezență redusă,
câți dintre cei care se vor încumeta să se prezinte se vor îmbolnăvi? Există o
evaluare de genul ăsta?
APADOR-CH
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu