Învoirea deținuților în caz de deces în familie trebuie dată în mod obligatoriu și în timp util, iar verificarea veridicității situației trebuie să cadă în sarcina Administrației penitenciarelor, nu a deținuților
APADOR-CH protestează faţă de modul inuman în care sunt trataţi deţinuţii aflaţi în situaţia specială în care în familia lor se produce un deces. Au existat cazuri, dintre care unul foarte recent, soldat cu sinuciderea deţinutului, în care nu a fost permisă participarea la înmormântare.
Principala problemă constă în conţinutul legii executării pedepselor (Legea nr. 254/2013), care, în art. 171, nu prevede un drept al deţinutului de a fi învoit din penitenciar în această situaţie specială, ci doar o posibilitate, asupra căreia va decide conducerea penitenciarului.
De asemenea, legea permite o birocraţie inacceptabilă în astfel de cazuri, întrucât, pentru a spera la învoire, deţinutul trebuie să depună la conducerea penitenciarului copia certificatului de deces. Or, fiind în penitenciar, deţinutul se află în dificultate de a produce şi depune acea copie, mai ales în situaţia în care deţinutul rămâne fără familie în urma cazului de deces sau cei din familia sa nu se pot deplasa suficient de repede la penitenciar. Verificările privind existenţa cazului de deces invocat pentru învoire ar trebui făcute de conducerea penitenciarului, într-un termen scurt, fără a depăşi 24 de ore de la data cererii. Ne aflăm, totuşi, în era comunicaţiilor electronice.
Din aceste motive, APADOR-CH solicită parlamentului şi, de ce nu, chiar şi guvernului (care poate adopta ordonanţe de urgenţă) modificarea şi completarea de urgenţă a art. 171 din Legea nr. 254/2013, după cum urmează:
“Art. 171 - Învoirea din motive umanitare se acordă pentru participarea persoanei internate la înhumarea unui membru de familie, a oricărei persoane cu care are puternice legături afective și se poate acorda pentru soluţionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum şi în caz de calamitate. Verificările privind existenţa cazului de deces invocat în cererea de învoire se efectuează de conducerea penitenciarului, în cel mult de 24 de ore de la formularea cererii. Dacă verificările nu se finalizează în termenul de 24 de ore, învoirea va fi acordată. În cazul deţinuţilor consideraţi periculoşi, învoirea se va face sub pază. Formularea cu rea-credinţă de cereri de învoire prin invocarea unui caz de deces constituie abatere disciplinară."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu