Planeta Pământ (numită și Terra sau „Planeta albastră”) este
a treia planetă după distanță față de Soare și a cincea ca mărime în sistemul
solar. Satelitul ei natural este Luna.
Suprafața
Pământului este acoperită în proporție de 70,8% de apă, restul de 29,2% fiind
solid și "uscat". Zona acoperită de apă este împărțită în oceane, iar
uscatul se subîmparte în continente.
În fiecare an, pe data de 22 aprilie se sărbătorește Ziua
Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului
înconjurător. Acest eveniment a fost fondat de senatorul american Gaylord
Nelson în anul 1970, cu scopul de-a trezi clasa politică din dezinteresul pe
care îl arată faţă de mediu.
În prezent, (anul 2016), Pământul este afectat de:
1. Cutremure de pământ
Cele mai
semnificative cutremure de pământ din ultimii doi ani au fost:
Pentru 2015:
- 1 cutremur cu magnitudinea
peste 8 (Chile M=8.3);
- 18 cutremure cu magnitudinea
între 7 si 7.9;
- 124 cutremure cu magnitudinea
între 6 si 6.9;
- 1413 cutremure cu magnitudinea
între 5 si 5.9;
- 13239 cutremure cu magnitudinea
între 4 si 4.9.
Cel mai mare cutremur: Chile (M =
8.3)
Cele mai multe pierderi de vieţi
omeneşti: Nepal (M = 7.8)
Pentru 2016 (ianuarie - aprilie):
- niciun cutremur cu
magnitudinea peste 8;
- 5 cutremure cu
magnitudinea între 7 si 7.9;
- 39 cutremure cu
magnitudinea între 6 si 6.9;
- 153 cutremure cu magnitudinea
între 5 si 5.9;
- 780 cutremure cu
magnitudinea între 4 si 4.9;
Cel mai mare
cutremur: Indonezia (M = 7.8), Ecuador (M = 7.8)
Cele mai multe pierderi de vieţi
omeneşti: Ecuador (M = 7.8)
2. Erupţii vulcanice 2016:
Muntele Soputan –
Indonezia, 5 ianuarie;
San Miguel – El Salvador, 12 ianuarie;
Copahue – Chile,
25 ianuarie;
Sakurajima –
Japonia, 5 februarie;
Zhupannovsky –
Rusia, 13 februarie;
Momotombo –
Nicaragua, 2 martie;
Pavlov – Alaska,
2 martie;
Chikurachki – Insula
Paramusher, 1 aprilie;
Popocatepetl -
Mexic, 19 aprilie;
Mount Aso -
Japonia 16 aprilie;
Muntele Mauna Loa
- SUA, Hawai, 21 aprilie.
3. Alunecări de teren:
- în lume: China;
-în ţară: Jud. Cluj - 6
ianuarie; Jud. Gorj - 10, 11 martie; Jud. Vrancea - 20 aprilie.
4. Explozii
solare - afectează sănătatea oamenilor, iar după părerea unor specialişti
duc la intensificarea cutremurelor de pământ;
Anul acesta au avut loc mai multe explozii solare printre
care: 9 ianuarie; 1, 2 martie; 12 martie; 17, 23 -25 martie - a fost afectată
planeta noastră; 13 martie; 10 aprilie - efectele exploziei solare au fost
simţite pe Pământ în perioada 12-14 aprilie), 18 aprilie.
Exploziile solare duc la formarea aurorelor boreale.
Frumosul
fenomen natural al aurorelor boreale este de fapt rezultatul coliziunilor
dintre moleculele gazoase din atmosfera Terrei cu particulele încărcate electromagnetic provenite din Soare. Variaţia de culoare a aurorelor boreale se
datorează tipului de molecule
gazoase implicate în această reacţie. Culoarea observată cel mai adesea are o tonalitate tipică de galben-verzui, fiind produsă de moleculele de oxigen situate
la înălţimea de circa 96 kilometri. Aurorele de culoare complet roşie sunt rare şi sunt produse de particulele de oxigen
situate la înălţimi de peste 320 kilometri. Moleculele de azot produc aurore
boreale de culoare albastră
sau albastră-purpurie.
Aurore Boreale 2016 : 12 ianuarie –
Norvegia Tromso; 14 ianuarie - Norvegia, Reisadalen, Com. Nordreisa; 19
ianuarie - Norvegia, Langnes, Tana; 5 februarie - Norvegia, Tromso; 7 februarie
- Laponia, Norvegia; 15 februarie - Germania, Koln; 16 februarie - Finlanda,
Alanampa, Lappi; 17 februarie – Finlanda; 19 februarie - Norvegia, Sorkjosen,
Com. Nordreisa; 21 februarie - Spania, Malaga; 16, 25 februarie - Polonia,
Opole; 29 februarie, Germania, Munchen; 6 martie - Irlanda (Drogheda); 6, 7
martie - Anglia - Banchorz, Durham, Scottish Borders, South Gare, Redcar, 7
martie – Irlanda; 8 martie – Irlanda; 16, 24 martie – Finlanda; 12 aprilie -
Islanda, lângă Hafnarfjourdur; 13 aprilie Finlanda etc.
5. Diminuarea
stratului de ozon
Stratul de ozon acţionează ca un scut natural de protecţie
al Pământului contra radiaţiilor (Razele ultraviolete numite și raze UV sunt radiații electromagnetice cu o lungime de undă mai mică decât
radiațiile luminii percepute de ochiul omenesc. Radiația cosmică, numită și „radiație cosmică
de fond”, este radiația de natură corpusculară provenită direct din spațiul cosmic - radiaţie cosmică primară sau din
interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă - radiație cosmică secundară”), iar
diminuarea lui permite radiaţiilor să pătrundă mai mult în atmosfera
Pământului, ducând la: arsuri solare, înmulţirea cazurilor de cancer de
piele, probleme de vedere şi nu în ultimul rând sunt afectate plantele şi
animalele.
Planctonul marin are şi el de suferit deoarece radiaţiile
sunt absorbite de apă, fiind un adevărat pericol pentru ecosistemele marine.
Planctonul dispare în timpul măririi intensităţii UV. Lipsa planctonului din
mări şi oceane duce la dispariţia vieţii din aceste ecosisteme.
Stratul de ozon este afectat de acizii proveniţi din
industrie;
6. Poluare
- poluanţii biodegradabili sunt substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se
descompun rapid în proces natural.Compuşii nondegradabili cum ar fi
diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policroruraţi (PCB) şi
materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare şi pot
să urce în lanţul trofic prin intermediul animalelor;
7. Ploi acide -
emisiile de dioxid de sulf pot cauza ploi acide și pot genera pulberi în
suspensie. Efecte: asupra pădurilor şi solurilor ducând la încetinirea
creşterii plantelor, dar mai ales a copacilor, afectează lacurile şi
ecosistemele acvatice. Asupra oamenilor
ploile acide cauzează probleme respiratorii. Un alt efect indirect al ei este
absorbirea metalelor toxice dizolvate în apă de către fructe, legume şi ţesuturile animalelor. Deşi
aceste metale toxice nu afectează direct animalele, ele au efecte nefaste
asupra oamenilor, atunci când sunt consumate;
8. Schimbări climatice - fiecare vară dintre ultimele a fost
recunoscută de către specialişti ca fiind cea mai toridă de când se fac
înregistrări meteorolgice, iar această tendinţă va continua şi fiecare iarnă
dintre ultimele a pendulat între căldura nefirească şi fenomene extreme. Au loc
treceri bruşte de temperatură de la cald la rece şi de la rece la cald, care se vor intensifica;
Temperaturile
înregistrate la suprafaţa solului şi a apei, în lunile ianuarie, februarie şi
martie 2016, au doborăt orice record cunoscut, informează Agenţia Americană pentru Oceane şi Atmosferă (NOAA).
9. Furtuni
de zăpadă: Estul Americii
– 24 ianuarie; SUA, Washington – 24 ianuarie; Coreea de Sud – 24 ianuarie; V
Americii – 7 februarie; SUA Centrală - 10 februarie etc.
Luna aceasta a
nins în România, în judeţul Harghita, dar şi în Moscova, capitala Rusiei.
10.Ploi, inundatii: Bangladesh – ianuarie; Serbia – martie;
Afganistan, Kazakhstan, Tajikistan – 13 februarie; SUA. Hawai – 21 februarie;
Bolivia, Argentina, Santa FE – 1 martie;
SUA, Ihado – 21 februarie; Canada, Ontario – 31 martie; Zemen, Arabia
Saudită – 13 aprilie; SUA – 14 -14 aprilie, SUA, Texas – aprilie; Rusia – aprlie; Insula Samoa – 20
aprilie;
11. Secetă în : India, România, Malawi etc.
12. Incendii (locaţia şi data): Libia – 6 ianuarie; Australia –
7, 16 ianuarie; Mumbai – 28 ianuarie; Australia, Tasmania – 30 ianuarie, 12
februarie; Thailanda – 1, 2 martie; România, Covasna - 8 martie; Asia,
Peninsula Indochina – 19 martie
13. Cicloane
purtînd următoarele
denumiri: Emeraude - Sudul Oceanului Indian, 17 – 19 martie; Winstons,
Insulele Fiji, 20 februarie; Zena – în apropierea Insulelor Fiji,
6 aprilie; Fantala – Sudul Oceanului Indian (Mauritius), 11-20 aprilie; Twetz
– Sudul Oceanului Pacific, 20 aprilie; Amos – Sudul Oceanului Pacific, 20
aprilie.
14. Tornade
- au avut loc în următoarele ţări : Turcia – Antalya, 17 ianuarie; SUA, Georgia – 4 februarie; Sudul
Statelor Unite – 24 februarie; Franţa – Bardezieux-Saint-Hilaire.
15. Fenomen deosebit surprins în China, pe
data de 22 aprilie 2016, un vârtej de praf, înalt de 40 m, şi cu un diametru de
peste doi metrii, a apărut în curtea unei şcoli.
Fuiorul a atras
ca un magnet mobilier din plastic, iar la un moment dat a ridicat în aer un
băieţel. Trei astfel de fenomene au avut loc în decurs de câteva minute.
Vârtejul de praf
se formează atunci când aerul cald de la suprafaţă se ridică rapid şi trece printr-o porţiune de
aer mai rece.
16. Furtuni tropicale : Pali – Oceanul Pacific,
11-14 ianuarie.
17. Furtuni de nisip: China - aprilie; Sahara – 26 ianuarie; Irak – 20
februarie; Sahara – 21 februarie; Sahara – 1 martie.
18. Boli : Virusul Zika, gripa porcină, gripa
aviară, E. coli, Rotavirus, diferite tipuri de cancer etc;
Măsuri pentru
protecţia mediului ambiant
(conform www.roportal.ro)
1. Reducerea consumului de energie.
Consumul
insaţiabil de energie joacă un rol major în distrugerea mediului. Un pas important pentru
salvarea sa ar fi reducerea semnificativă a
consumului energetic. La nivel personal acest lucru s-ar putea traduce, în principal, prin evitarea risipei de curent
electric şi de combustibil.
2. Folosirea energiei alternative,
curate, sustenabile.
Acest lucru ar însemna
mai multe panouri solare, centrale eoliene, evitarea combustibililor fosili.
Dacă nu se poate renunţa la un consum energetic ridicat, atunci energia
să fie „verde".
3. Conservarea apei.
Fără H2O nu există viaţă,
de aceea apa trebuie considerată o resursă
limitată. O
bună metodă de a reduce consumul ei ar fi instalarea de
aparate WaterSense, pentru limitarea cantităţilor de apă la
toaletă şi duşuri.
Astfel de soluţii pot
reduce consumul apei cu până la
30%.
4. Folosirea de echipamente etichetate
Energy Saver sau Eco Friendly.
Frigiderele, care consumă constant energie electrică, sunt un exemplu excelent de candidat la „îmbunătăţire". Aparatele vechi, cu un consum gândit pentru alte norme energetice, trebuie înlocuite cu cele din noua generţie, mult mai economicoase. În afară de protejarea mediului printr-un consum mai redus, acestea
ar putea ajuta şi la
economii băneşti.
Cei trei „R", adica Reducere,
Refolosire şi Reciclare
Milioane şi
milioane de tone de gunoi produse în ţările industrializate sunt reciclate anual,
recuperîndu-se
materii prime şi
degajînd oraşele de gunoaiele care ar deborda altfel pe străzi (Neapole face excepţie). Deşeurile
ajung să fie
refolosite după
tratarea lor şi
repunerea în
circuitul economic sub „altă formă".
6. Conduceţi mai puţin şi mai deştept
Automobilele nu numai că vă usucă la
buzunar cu orice plin făcut,
dar sunt principali factori de emisie pentru bioxidul de carbon din atmosferă şi a numeroşi agenţi poluanţi.
Sunt, aşadar,
de vină
pentru atacarea directă a
mediului. Pentru reducerea deplasărilor
cu masina personală,
folosiţi
transportul în
comun ori de câte ori
este posibil şi dacă vă permiteţi, cumpăraţi-vă un automobil
hibrid.
7. Plantaţi copaci şi împotriviţi-vă defrişărilor
Una dintre metodele cele mai bune pentru reducerea bioxidului
de carbon din atmosferă este
plantarea de copaci. Ei contribuie la reciclarea aerului, eliminînd oxigen şi
consumînd
bioxidul de carbon. Pierderea pădurilor
şi în special a celor tropicale, reduce dramatic şansele noastre de a respira un aer mai curat.
HAIDEŢI SĂ AVEM
GRIJĂ DE PLANETA NOASTRĂ!
Surse de
inspiraţie: NASA, The
Sun Today: Solar Facts and Space Weather, NOAA, Aurora Service Europe, Pacific
Disaster Center, Earthquake Monitor, Institutul Naţional de Cercetare şi
Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Roportal, Descoperă, Wikipedia,
EcoMagazin, Ştirile PRO TV.
(foto
sursă externă)
Autor: Daniela
Georgescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu