Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 27 septembrie 2026

Când trecem la ora de iarnă în 2026 și ce efecte are asupra organismului

​Trecerea la ora de iarnă (ora oficială de iarnă sau ora standard a fusului orar) va avea loc în ultimul weekend din luna octombrie. În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026, România va face trecerea la Ora Europei de Est (EET / UTC+2).

​Această schimbare marchează încheierea perioadei de vară și adaptarea programului la orele de lumină naturală specifice sezonului rece.

​Cum se dă ceasul și ce se întâmplă duminică

​Mecanismul de schimbare este simplu și oferă tuturor o oră suplimentară de odihnă:

  • ​Ora exactă: La ora 04:00, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, devenind ora 03:00.
  • ​Cea mai lungă zi: Duminică, 25 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, având o durată totală de 25 de ore.
  • ​Actualizare automată: Dispozitivele inteligente (telefoane, calculatoare, ceasuri smart) conectate la rețele de date își vor ajusta timpul automat, fără a fi necesară intervenția manuală.

​Cum ne afectează adaptarea la noul orar

​Deși trecerea la ora de iarnă este mai ușor tolerată decât cea de primăvară (când „pierdem” o oră), medicii și specialiștii în somnologie avertizează că modificarea ritmului circadian poate crea disconfort în primele zile:

  • ​Perturbări ale somnului: Unele persoane se pot confrunta cu insomnii, stări de oboseală matinală sau dificultăți de concentrare.
  • ​Ajustare treptată: Organismul are nevoie, în medie, de câteva zile până la o săptămână pentru a se adapta complet noului program.
  • ​Recomandările specialiștilor: Pentru a minimiza impactul, se recomandă menținerea unui program regulat de somn, expunerea la lumina naturală a soarelui în prima parte a zilei și evitarea excesului de cafeină înainte de culcare.

​Sistemul schimbării orei de două ori pe an continuă să fie aplicat în toate statele membre ale Uniunii Europene, decizia de renunțare definitivă la această practică fiind în continuare amânată la nivel european.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu