Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



marți, 8 septembrie 2026

Semnificația uneia dintre cele mai mari sărbători ale toamnei

​În fiecare an, la data de 8 septembrie, Biserica Ortodoxă și cea Catolică celebrează Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în tradiția populară drept Sfânta Măria Mică. Această mare sărbătoare marchează începutul noului an bisericesc (debutat la 1 septembrie) și reprezintă prima din seria Praznicelor Împărătești dedicate Fecioarei Maria.

​Contextul biblic și teologic: O naștere binecuvântată

​Sărbătoarea cinstește venirea pe lume a Fecioarei Maria, născută în Nazaret din părinții Ioachim și Ana. Potrivit Sfintei Tradiții, ambii erau înaintați în vârstă și au suferit mult timp din cauza lipsei de copii, un motiv de oprobiu în societatea iudaică a vremii.

​Credința neclintită și rugăciunile lor stăruitoare au fost ascultate de Dumnezeu:

  • ​Vestirea Arhanghelului: Arhanghelul Gavriil i-a vestit Anei că va da naștere unei fete care se va bucura de o cinstire deosebită din partea omenirii.
  • ​Mântuirea neamului omenesc: Nașterea Fecioarei Maria este considerată de teologi „începutul mântuirii”, fiind cea aleasă să Îl poarte în pântece pe Mântuitorul Iisus Hristos.

​Tradiții, obiceiuri și credințe populare de Sfânta Măria Mică

​În calendarul popular românesc, data de 8 septembrie marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă:

  • ​Plecarea păsărilor călătoare: Se spune că rândunelele încep să plece spre țările calde, iar gâzele și reptilele se retrag în pământ.
  • ​Schimbarea vremii: Vremea începe să se răcească, iar bătrânii spun că de acum „se schimbă păsările” și că fetele își pot pune în picioare prima pereche de cizme.
  • ​Culegerea plantelor de leac: Sărbătoarea reprezintă termenul-limită pentru culegerea unor plante medicinale specifice și a ierburilor folosite în descântece.
  • ​Începutul semănăturilor de toamnă: În mediul rural, gospodarii încep pregătirile pentru semănatul grâului și al secarei.

​Motive de sărbătoare pentru peste 2,2 milioane de români

​Odată cu această mare sărbătoare, peste 2,2 milioane de români își serbează ziua onomastică. Printre cele mai populare nume sărbătorite se numără Maria, Marian, Marin, Mariana, Marilena, Mioara, Mia sau Mărioara.

​Dincolo de caracterul festiv, Sfânta Măria Mică rămâne un moment de reconectare duhovnicească, rugăciune pentru familie și ajutorare a celor aflați în nevoie.


Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)