Workshopul organizat în cadrul proiectului ERA-MIN, cofinanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Interreg IPA România-Serbia a reunit la Timișoara echipele de proiect, alături de specialiști, pentru a discuta despre moștenirea industrială a zonei noastre transfrontaliere – în special Moldova Nouă (România) și Bor (Serbia) – și impactul
acesteia asupra sănătății populației.Întâlnirea de lucru a adus împreună factori de decizie de
la nivel regional și local și reprezentanți ai instituțiilor relevante, printre
care dl. Ioan Dragomir, prefectul județului Caraș-Severin, și a dl. Adrian Torma,
primarul orașului Moldova Nouă. Alături de aceștia au fost și colegi de la Consiliul
Județean Timiș, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Timiș, Agenția
Națională pentru Mediu și Arii Protejate – Direcția Județeană de Mediu Timiș și
Direcția de Sănătate Publică Timiș, consolidând astfel cooperarea
interinstituțională pentru gestionarea eficientă a provocărilor de mediu din
zonă.
Cuvântul de deschidere a aparținut domnului conf.univ.dr.ing.
Simon Pescari, prorector al Universității Politehnica Timișoara (UPT) care a menționat
că „susținerea proiectelor cum este proiectul ERA-MIN, reprezintă
angajamentul nostru concret pentru o economie circulară și o gestionare
responsabilă a resurselor. UPT va continua să fie un garant al calității
tehnice și un susținător activ al proiectelor care aduc valoare adăugată
comunităților”.
„Deceniile de activitate minieră, oricât de importante au
fost pentru dezvoltarea economică, au lăsat în urmă un mediu fragil. Depozitele
de steril, iazurile de decantare și activitățile de procesare a minereurilor de
cupru nu sunt doar niște peisaje industriale. Ele pot reprezenta surse active
de contaminare. De multe ori, riscul este invizibil. Vorbim despre compuși
chimici care persistă în sol și apă, dar și despre comunități microbiene care
interacționează cu acești poluanți. Impactul acestora nu se oprește la granița
trasată pe hartă; praful de pe iazurile de decantare și de steril și
infiltrațiile în pânza freatică sunt provocări comune care necesită un răspuns
comun”, a declarat managerul
proiectului, dr. Nicoleta Nemeș.
Partenerul sârb, Institutul de Mine și Metalurgie Bor
(MMI Bor) a fost reprezentant de coordonatorul echipei sârbe, dl dr. Daniel Krzanovic,
care a apreciat organizarea activităților din cadrul proiectului și
sprijinul oferit comunităților, precizând că „o evaluare corectă a riscului
de mediu și a riscului pentru sănătatea umană poate fi făcută doar prin cooperare
transfrontalieră, transformând datele științifice în strategii de prevenție”.
Sesiunea de lucru a inclus prezentări privind
monitorizarea solului și apei în regiunile Moldova Nouă și Bor, evidențiind
impactul activităților miniere asupra factorilor de mediu și necesitatea unei
monitorizări continue:
·
„Protocol de monitorizare sezonieră a solului în regiunea
Bor, estul Serbiei”, lucrare prezentată de dl Miloš Stojanovic din partea MMI
Bor. Datele prezentate susțin că activitățile miniere desfășurate pe termen
lung și factorii climatici, precum vântul, mențin concentrații ridicate de
metale grele în mediu. Aceste aspecte impun o monitorizare continuă și o
cooperare transfrontalieră solidă pentru protejarea sănătății publice.
·
„Impactul activităților miniere asupra calității
microbiologice a apelor în Bazinul Bor–Majdanpek, Serbia” cercetare realizată de către
d-na dr. Petrinela Ceachir, sub coordonarea d-nei prof. dr. Delia Muntean,
cercetător microbiolog în cadrul proiectului ERA-MIN. A fost subliniat faptul
că activitățile miniere curente și depozitele de steril influențează calitatea
resurselor de apă. În acest context, mediul acvatic nu este doar un receptor de
poluanți chimici, ci devine un habitat selectiv ce favorizează dezvoltarea unor
tulpini bacteriene adaptate, cu potențial de rezistență antimicrobiană.
·
„Profilul de contaminare microbiologică și rezistență
antimicrobiană a apei din zona Moldova Nouă, România, în contextul
activităților miniere”, studiu făcut de către dl. dr. Alexandru Mihai Crăciun,
sub coordonarea d-nei prof. dr. Delia Muntean. Studiul a evidențiat că
activitățile miniere istorice și prezența zăcămintelor de steril, cum ar fi
iazul Tăușani–Boșneag, exercită o presiune ecologică continuă asupra resurselor
locale de apă. Dincolo de impactul hidrochimic, această zonă facilitează
dezvoltarea unor nișe microbiene care pot găzdui bacterii oportuniste,
transformând mediul acvatic într-un potențial vector pentru circulația genelor
de rezistență antimicrobiană, cu posibile implicații pentru sănătatea publică.
·
„Considerații chimice din monitorizarea toamnă-iarnă în
regiunea transfrontalieră România-Serbia”, lucrare prezentată de către dl dr. Bogdan Pascu,
cercetător în cadrul proiectului ERA-MIN. Analiza concentrațiilor de ioni metalici în
apă și sol realizată în perioada toamnă-iarnă reflectă starea de sănătate a
ecosistemului transfrontalier, furnizând indicatori critici pentru evaluarea
riscului de mediu și a potențialului impact negativ asupra sănătății populației
din regiunea România-Serbia.
Concluziile workshopului subliniază că provocările
generate de activitățile miniere depășesc granițele administrative și necesită
răspunsuri comune, bazate pe cercetare și cooperare. Prin proiectul ERA-MIN,
partenerii contribuie activ la identificarea soluțiilor necesare pentru
protejarea sănătății populației și a mediului în regiunea transfrontalieră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu