Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



vineri, 3 octombrie 2025

Poduri pentru un secol: cum inovația și colaborarea dau durabilitate construcțiilor metalice

Cât de mult poate rezista un pod? În mod obișnuit, în România, durata de viață garantată a unei construcții metalice sudate din punct de vedere al rezistenței la coroziune este de 15 ani. Și totuși, printr-un procedeu modern de zincare termică, această garanție poate fi extinsă spectaculos, până la 100 de ani – un salt care schimbă fundamental regulile jocului în infrastructura de transport.

Aceasta este una dintre concluziile cele mai puternice desprinse la simpozionul „Inovație și durabilitate în construcții – Provocări actuale și soluții eficiente în confecțiile metalice sudate”, organizat la Timișoara de Universitatea Politehnica Timișoara (UPT), în colaborare cu Asociația de Sudură din România (ASR), Patronatul Societăților din Construcții (PSC) și Asociația Națională a Zincatorilor (ANAZ).

Evenimentul a reunit specialiști din domenii diverse – de la construcții, geotehnică și mecanică, la sudură, chimie și protecție anticorozivă. Mesajul central a fost unul clar: doar prin colaborarea dintre discipline pot apărea soluții cu adevărat revoluționare.

Un exemplu concret îl reprezintă cele patru pasaje rutiere aflate acum în construcție pe autostrada de centură a Bucureștiului. Sub coordonarea conf.univ.dr.ing. Edward Petzek, de la Departamentul CMMC al Facultății de Construcții a UPT, aceste structuri beneficiază de o protecție prin zincare termică cu un strat de 200 µm. Rezultatul? O durată de viață de 100 de ani, de șase ori mai mare decât soluțiile utilizate până acum.

Politehnica – nucleu de idei și soluții

Pe lângă exemple aplicate, simpozionul a adus în atenție și rezultatele cercetării teoretice. Sub coordonarea profesorului emerit dr.ing. Radu Băncilă, cadrele didactice ale UPT au prezentat lucrarea „Complemente de calcul la oboseală și de calculul sudurilor la construcțiile metalice sudate în conformitate cu standardele europene Eurocodes”.

Participarea unor nume de prestigiu, precum acad. Dan Dubină, președintele Academiei Române - Filiala Timișoara, sau prof.dr.ing. Gheorghe Lucaci, președintele ASTR – Filiala Timișoara, a confirmat rolul UPT ca spațiu de convergență între știință, industrie și mediul profesional.

Cifrele prezentate la eveniment sunt grăitoare: anual, coroziunea „mănâncă” până la 25 de milioane de tone de oțel, iar pierderile se ridică la peste 1.000 de dolari per locuitor. În acest context, soluțiile de protecție prin zincare nu sunt doar un progres tehnologic, ci și o necesitate economică și ecologică.

Simpozionul de la Timișoara a demonstrat încă o dată că Universitatea Politehnica Timișoara nu este doar un loc al formării specialiștilor, ci și un catalizator de idei și proiecte care modelează România de mâine. De la poduri care rezistă un secol până la noi standarde de proiectare și protecție anticorozivă, munca în echipă a specialiștilor arată că viitorul construcțiilor nu înseamnă doar oțel și beton, ci și viziune, știință și colaborare.

În cadrul simpozionului desfășurat în Centrul de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara a fost organizat și un stand de carte tehnică și o prezentare a unor lucrări de artă sudată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu