Până la sfârşitul anului vor fi vizitate 200 de UAT-uri, unde se va testa demonstrativ apa provenită din surse necentralizate (fântâni, puţuri etc.) şi consumată în gospodării, pentru a stabili dacă valoarea concentraţiei de nitraţi se află în limitele potabilităţii.
Cu prilejul demonstraţiilor legate de testarea apei, vor fi anunţate concursuri cu premii pentru elevi şi pentru fermieri, pe teme privind problematica poluării apei cu nitraţi şi, respectiv, cunoaşterea bunelor practici agricole.
Acţiunea este organizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), în cadrul proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi".
"Poluarea apei cu nitraţi din surse agricole este o ameninţare continuă la adresa sănătăţii umane. Provoacă intoxicaţii grave sugarilor şi copiilor de vârste mici şi afecţiuni periculoase adulţilor expuşi la consumul îndelungat al apei cu nitraţi în exces. Lipsa de informare, faptul că nitraţii nu au gust, şi nici miros, coroborate cu faptul că populaţia nu are obiceiul de a face analiza apei din fântânile de unde se aprovizionează, conduce la consumul pe scară largă a apei cu exces de nitraţi, în zonele în care pânza freatică a fost expusă la poluare.
O mare parte din acest tip de poluare este generată de gospodărirea defectuoasă a gunoiului de grajd, respectiv depozitarea acestuia direct pe pământ şi împrăştierea lui în perioadele de interdicţie, când plantele nu consumă nitraţii din compost. În acest fel, nitraţii ajung direct în prima pânză freatică, de unde se alimentează majoritatea fântânilor", a declarat Vasile Panaite, secretar de stat în cadrul MMAP.
Campania naţională de conştientizare "Apără apa" urmăreşte reducerea poluării apelor cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conservarea resursei de apă potabilă, sănătatea populaţiei şi, nu în ultimul rând, conformarea României la reglementările Uniunii Europene.
Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitraţi, prin care se urmăreşte reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistenţă, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului şi a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanţare adiţională. Proiectul iniţial a demarat în 2008 şi s-a încheiat în 2017 şi a finanţat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanţarea adiţională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanţate peste 90 de comunităţi locale.
DIRECŢIA DE COMUNICARE, TRANSPARENŢĂ ŞI IT
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu